Bruxellesul asistă la o creștere accelerată a cererii pentru săli de sport destinate exclusiv femeilor, un fenomen care reflectă nu doar o oportunitate de business, ci și tensiuni mai profunde legate de confortul și siguranța în spațiile de fitness tradiționale.
Un exemplu elocvent este noua sală Lozen, deschisă în cartierul instituțiilor europene, care a strâns deja 1.300 de persoane pe lista de așteptare – toate femei, relatează Euractiv, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Dorința lor este clară: un spațiu în care să se antreneze fără priviri insistente, comentarii nedorite sau senzația că sunt permanent observate.
În sălile de fitness mixte, rutina de antrenament vine adesea la pachet cu un disconfort tacit.
Într-un mediu în care telefoanele și filmările sunt omniprezente, multe femei descriu situații ambigue – cadre surprinse prea aproape sau din unghiuri nepotrivite, care le afectează concentrarea și sentimentul de siguranță.
Pentru multe dintre ele, acest compromis a devenit parte din experiența obișnuită la sală.
Kat Schneider, cercetător senior la Universitatea din Vestul Angliei, specializată în imagine corporală, explică fenomenul printr-o separare de gen încă prezentă în aceste spații.
Zonele de antrenament cu greutăți sunt dominate de bărbați, ceea ce poate crea un sentiment de intimidare, în timp ce femeile sunt frecvent percepute drept începătoare și supuse unor sfaturi nesolicitate.
„Spațiul este deschis tuturor în teorie, dar nu întotdeauna confortabil sau sigur în practică”, subliniază aceasta.
Pe acest fond a apărut Lozen, fondată de Anabelle Schatten, cu ambiția de a crea un spațiu „care să se simtă ca acasă: sigur și confortabil”.
Aici, femeile nu mai trebuie să-și adapteze ținuta sau comportamentul pentru a evita atenția nedorită, iar căștile nu mai sunt un semnal defensiv.
Eliminarea presiunii sociale schimbă și modul în care se desfășoară antrenamentul. Într-un mediu relaxat, progresul devine mai vizibil, spune fondatoarea, care a lucrat peste un deceniu ca sportivă înainte de a lansa proiectul.
Astfel de inițiative nu sunt complet noi în Bruxelles, însă popularitatea lor în creștere indică o nevoie tot mai clar exprimată.
În paralel, analiza sălilor de fitness mixte arată limitele cadrului actual. Deși există coduri de conduită, acestea protejează mai degrabă operatorii decât clienții.
Doar puține săli de sport interzic explicit comportamentele care creează un mediu „intimidant, degradant sau ofensator”.
În schimb, cluburile premium limitează răspunderea în majoritatea situațiilor, intervenind doar dacă vina aparține direct personalului.
Această abordare lasă multe situații gri nerezolvate și mută responsabilitatea în zona individuală.
Extinderea sălilor exclusiv pentru femei nu este privită unanim ca o soluție ideală. Criticii susțin că, pe măsură ce femeile migrează către aceste spații, presiunea asupra sălilor mixte de a-și schimba cultura scade.
Problema nu dispare, ci este relocată.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Cu toate acestea, dezbaterea nu este una ideologică. Multe dintre femeile care aleg astfel de săli speră în continuare la o transformare a mediului general de fitness.
Specialiștii propun soluții concrete: regândirea spațiului, astfel încât echipamentele să nu mai fie segregate pe „zone”, repoziționarea oglinzilor pentru a reduce senzația de expunere sau implicarea activă a antrenorilor în sală, nu doar supravegherea pasivă.
Aceste schimbări ar putea transforma experiența dintr-una performativă într-una orientată spre bunăstare.
Operatorii din industrie susțin că nu este vorba despre o competiție directă. Sălile mixte și cele dedicate femeilor răspund unor nevoi diferite, modelate de experiențe și preferințe personale.
Aspria vorbește despre crearea unui mediu în care fiecare membru să se simtă respectat, în timp ce Animo pune accent pe comunitate. Basic-Fit consideră alegerea drept una de confort individual, subliniind că diversitatea preferințelor persistă chiar și în medii incluzive.
În acest context, fitnessul pare să evolueze pe două direcții paralele: una comună și una separată.
Rămâne însă o întrebare esențială: vor reuși sălile de sport tradiționale să se adapteze suficient încât separarea să nu mai fie necesară?
