Durata medie de atenție a scăzut dramatic în ultimele două decenii, de la aproximativ două minute și jumătate la doar 47 de secunde, potrivit cercetărilor realizate de Gloria Mark, profesor de informatică la University of California, Irvine.
Specialiștii pun acest fenomen pe seama tehnologiei digitale, a aplicațiilor concepute pentru a menține utilizatorii conectați și a granițelor tot mai difuze dintre viața profesională și cea personală, notează CNN, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Platformele de social media și fluxurile infinite de conținut stimulează constant dopamina, neurotransmițător asociat cu recompensa și motivația. Anna Lembke, profesor de psihiatrie la Stanford University School of Medicine, explică faptul că accesul permanent la conținut rapid și intens ridică pragul de stimulare al creierului.
„Efectul catastrofal al unui flux nesfârșit de conținut este că devine dificil să interacționezi cu lucruri care nu oferă satisfacție instantanee”, arată și Marian Berryhill, profesor de psihologie la University of Nevada, Reno, potrivit sursei citate.
În paralel, cultura muncii s-a schimbat. Notificările constante și așteptarea de a fi disponibil în permanență mențin creierul într-o stare de alertă continuă, pregătit să fie întrerupt.
Atenția nu este o resursă inepuizabilă. Potrivit Gloriei Mark, stresul și nivelul de energie influențează direct capacitatea de concentrare. După o întrerupere, oamenii au nevoie în medie de aproximativ 25 de minute pentru a reveni complet la sarcina inițială.
O strategie propusă de specialiști este „meta-conștientizarea” – capacitatea de a observa impulsul de a verifica telefonul sau de a devia de la sarcină înainte de a acționa. O simplă întrebare, „Chiar trebuie să fac asta acum?”, poate ajuta la recâștigarea controlului asupra atenției.
Oamenii au „cronotipuri” – momente din zi în care nivelul de energie și concentrare este mai ridicat. Pentru mulți, aceste vârfuri apar la mijlocul dimineții și imediat după prânz.
Marc Berman, profesor la University of Chicago, face distincția între atenția direcționată (folosită pentru sarcini solicitante) și cea involuntară, activată de stimuli interesanți din mediul înconjurător. Prima obosește, a doua nu.
De aceea, programarea activităților complexe în perioadele de vârf și lăsarea sarcinilor mai simple pentru momentele de energie scăzută pot crește eficiența.
Specialiștii recomandă pauze scurte, programate înainte de apariția epuizării. Activitățile ușoare – o plimbare scurtă, ordonarea biroului – pot reface resursele cognitive.
Expunerea la natură este deosebit de benefică. Un mediu natural oferă stimuli „blânzi”, care permit minții să se relaxeze și să își refacă capacitatea de concentrare, spre deosebire de un mediu urban intens, care solicită atenția constant.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Deși tehnologia modernă face dificilă revenirea la nivelurile de concentrare de acum 20 de ani, experții susțin că antrenarea conștientă a atenției, reducerea întreruperilor și integrarea pauzelor pot îmbunătăți semnificativ capacitatea de focus.
Într-o lume construită pentru derulare continuă, menținerea atenției devine un act deliberat. Iar primul pas este simplu: să observi când o pierzi.
