Schimbările din sistemul alimentar european, orientate tot mai mult spre produse vegetale și sustenabile, deschid noi perspective pentru agricultorii din Republica Moldova.
Leguminoasele – precum mazărea, lintea sau năutul – pot atât o alternativă agronomică, cât și o direcție strategică de export, potrivit agrobiznes.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Pe măsură ce Uniunea Europeană își adaptează politicile agricole la obiectivele climatice și promovează alimentația bazată pe plante, cererea pentru proteine vegetale crește constant.
Leguminoasele devin esențiale atât ca sursă de proteină, cât și ca soluție pentru reducerea dependenței de importuri. Producția alimentelor de origine vegetală necesită mult mai puține resurse decât cea a alimentelor de origine animală.
UE rămâne structural dependentă de importuri
În prezent, UE rămâne structural dependentă de importuri. Consumul anual de soia ajunge la 38–40 milioane de tone, în timp ce producția internă este de doar aproximativ 3 milioane de tone, deci este un deficit clar de proteine vegetale.
Structura culturilor agricole reflectă această realitate: cerealele ocupă 52%, soia doar 1%, iar leguminoasele (fără soia) aproximativ 3%.
În Republica Moldova suprafața cultivată de soia este foarte variabilă: aprox: 25 mii ha (2022–2024), ~20 mii ha (2025).
Tendința recentă este în scădere. Soia ocupă circa 1–2% din terenurile arabile din Republica Moldova, iar leguminoasele pentru boabe (mazăre, fasole etc.) ocupă circa 20–25 mii hectare.
Împreună cu soia, suprafața totală a culturilor leguminoase ajunge la aproximativ 45–50 mii hectare ce reprezintă cifră mică raportat la potențialul țării, total leguminoase ≈ 3% din arabil. De asemenea, constatăm un deficit de proteine vegetale pentru consum.
Ponderea suprafețelor cultivate de culturi anuale în UE și alte țări producătoare de soia și leguminoase.
Acest deficit persistent de proteine obligă Uniunea Europeană să caute furnizori externi siguri, capabili să ofere produse de calitate și trasabile.
Importurile ecologice cresc: cererea devine tot mai clară
Datele recente confirmă această tendință. Potrivit DG AGRI, în 2024 importurile totale de produse ecologice în UE au ajuns la 2,64 milioane de tone, dintre care peste un milion de tone reprezintă culturi arabile și produse vegetale.
În această categorie:
- culturile oleaginoase și proteice au crescut cu 5%,
- importurile de șrot de soia au crescut cu aproape 18%.
Aceste evoluții arată și o orientare spre proteine vegetale sustenabile și trasabile. În paralel, strategiile europene încurajează diversificarea surselor și dezvoltarea parteneriatelor cu țările vecine.
Republica Moldova dispune de premise favorabile pentru a se integra mai activ în lanțurile de aprovizionare europene
Pentru a valorifica oportunitățile oferite de creșterea cererii de proteine vegetale în Uniunea Europeană, sectorul leguminoaselor din Republica Moldova se confruntă cu o serie de constrângeri structurale:
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
- producție fragmentată și lipsa consolidării fermierilor
- infrastructură insuficient dezvoltată pentru sortare
- depozitare și procesare
- volume reduse și inconsistente de producție
- nivel limitat de certificare ecologică și non-GM.
În absența acestor elemente, accesul la piețele externe mari și stabile rămâne dificil, iar competitivitatea exporturilor este afectată.
În același timp, Republica Moldova dispune de premise favorabile pentru a se integra mai activ în lanțurile de aprovizionare europene.
Printre principalele avantaje se numără: proximitatea geografică față de piața UE, condiții agroclimatice și pedologice favorabile cultivării leguminoaselor, potențial de extindere a agriculturii ecologice.
Cu toate acestea, sectorul rămâne insuficient dezvoltat, iar exporturile sunt limitate și slab diversificate. Valorificarea cererii europene în creștere va necesita o abordare strategică, orientată spre consolidarea producției, investiții în infrastructură și dezvoltarea segmentelor cu valoare adăugată mai mare.
La nivel global, piața proteinelor vegetale este în plină expansiune, fiind evaluată la peste 10 miliarde USD. Estimările indică o rată medie anuală de creștere de aproape 10% în următorii ani.
Deși soia rămâne principalul produs, cea mai rapidă creștere se înregistrează la proteinele din mazăre (izolate și concentrate), făina de năut, proteinele din linte.
Aceste ingrediente sunt tot mai căutate datorită gustului neutru, versatilității și compatibilității cu produsele moderne. Cererea este deosebit de puternică în Germania, Austria și Franța, unde consumatorii adoptă tot mai frecvent diete bazate pe plante și produse ecologice.
Soia continuă să fie principalul produs utilizat în UE, în special în sectorul furajer, dar și în industria alimentară (tofu, băuturi vegetale, produse fermentate).
Accesul pe piață este însă condiționat de respectarea unor cerințe stricte:
- loturi uniforme, fără amestec de soiuri,
- conținut ridicat de proteină,
- lipsa pesticidelor/ sau în limita maximilor admisibile,
- trasabilitate completă.
În plus, noile reglementări europene privind defrișările (EUDR) vor adăuga cerințe suplimentare pentru exportatori.
Năutul și lintea: segmente de nișă cu marjă mai mare
Pe lângă soia, oportunități importante apar în segmentul altor leguminoase. Năutul este un aliment de bază în dietele vegetariene și vegane, fiind considerat un substitut excelent pentru carne datorită conținutului ridicat de proteine și este un produs versatil, iar valoarea sa depinde de calibru:
- boabe mici – utilizate pentru hummus și procesare,
- boabe medii – pentru retail,
- boabe mari – pentru segmentul premium.
Lintea reprezintă un segment de nișă profitabil, cu un preț mediu de aproximativ 580 USD/tonă. Cererea este susținută în principal de piețe precum Italia, Spania, Franța și Germania.
Dincolo de valoarea comercială, lintea are și un profil nutrițional remarcabil: este bogată în fier și constituie una dintre cele mai importante surse vegetale de proteină.
Consumul regulat contribuie la reducerea oboselii, menținerea unui nivel stabil al glicemiei și susținerea sănătății cardiovasculare, având și un aport caloric moderat.
În prezent, suprafețele cultivate de năut și linte sunt reduse, ceea ce indică un potențial mare de dezvoltare.
Mazărea – o cultură tot mai căutată
Mazărea câștigă teren rapid în industria alimentară modernă și completează perfect „triada” celor ma populare leguminoase fiind probabil îndrăgită pentru gustul și prospețime
Este utilizată în:
- snacksuri,
- produse fără gluten,
- alimente pentru nutriție sportivă,
- produse tartinabile.
Franța este una dintre principalele piețe pentru mazărea ecologică premium, iar Țările de Jos rămân un hub logistic important. Totuși, competiția este puternică din partea țărilor nordice și baltice.
Oportunitate condiţionată
Creșterea cererii pentru proteine vegetale în UE este rezultatul unei transformări structurale a pieței alimentare. Pentru Republica Moldova, leguminoasele pot deveni o nișă profitabilă, însă succesul depinde de câțiva factori:
- diversificarea leguminoaselor dincolo de soia,
- respectarea standardelor stricte de calitate și trasabilitate,
- dezvoltarea infrastructurii de sortare, depozitare și procesare,
- orientarea către produse ecologice, non-GM și cu valoare adăugată ridicată,
- susținerea inovațiilor bazate pe leguminoase, care transformă industria alimentară.
Uniunea Europeană accelerează procesul de diversificare a importurilor și își consolidează parteneriatele cu furnizori de încredere din regiune. Republica Moldova dispune deja de premise solide pentru a valorifica această oportunitate, însă progresul va depinde de capacitatea sectorului agricol de a depăși dependența de culturile tradiționale și de a se orienta către segmente cu valoare adăugată mai mare, precum leguminoasele.
În acest context, Donau Soja își propune să contribuie la dezvoltarea unei aprovizionări sustenabile, sigure și integrate în spaţiul european de proteine”, subliniază Ela Malai, Director Donau Soja Moldova.
