A trebuit să acţionăm în faţa imixtiunilor venezuelene”, a declarat şefa diplomaţiei boliviene Karen Longaric într-un interviu acordat sâmbătă AFP, în care explică primii paşi ai guvernului interimar din La Paz împotriva Venezuelei, o schimbare de abordare comparativ cu politica fostului preşedinte Evo Morales, potrivit agerpres.
“Nu am putut rămâne cu braţele încrucişate în faţa imixtiunii evidente a Venezuelei. În ultimele zile care au precedat tranziţia constituţională s-a constatat că diplomaţii venezueleni erau serios şi activ implicaţi în acte de destabilizare. A trebuit să acţionăm”, a afirmat Longaric, juristă specializată în drept internaţional.
Citește și : Suspectul atacului cu cuţit de la Haga a fost prins şi arestat
Preşedintele socialist Evo Morales, care a demisionat pe 10 noiembrie în momentul de vârf al crizei post-electorală din Bolivia şi s-a refugiat apoi în Mexic, a întreţinut relaţii privilegiate cu Iran, China, Rusia, Cuba şi Venezuela în cei aproape 14 ani în care a deţinut funcţia de şef al statului.
Recunoscută rapid de Washington ca preşedinte interimar, senatoarea de dreapta Jeanine Ánez, în vârstă de 52 de ani, a reorientat imediat politica externă a ţării.
Prima sa decizie în această privinţă a fost recunoaşterea liderului opoziţiei Juan Guaido ca preşedinte interimar al Venezuelei, alăturându-se astfel celor aproximativ 50 de ţări care au procedat similar, în frunte cu SUA.
Noul guvern a demis toţi ambasadorii numiţi de preşedintele Morales, cu excepţia reprezentanţilor din Peru şi de la Vatican. A expulzat, de asemenea, întregul personal diplomatic al Venezuelei aflat la post în La Paz.
Marţi a numit un ambasador în Statele Unite, după 11 ani de absenţă, iar joi a anunţat că va restabili relaţiile cu Israelul.
Întrebată dacă schimbarea politicii externe nu a mers prea departe pentru un guvern interimar al cărui rol principal era să convoace noi alegeri, Longaric a răspuns că este vorba “de un guvernul constituţional, a cărui marjă de manevră nu este limitată în niciun fel”.
Citește și : Rusia a efectuat un test cu rachetă Kinjal în zona Arcticii
“Acţiunile noastre se bazează pe Constituţia boliviană. Nu vedem de ce ar fi trebuit să paralizăm ţara în cele trei luni cât va dura tranziţia”, a adăugat ea. “Luăm deciziile corecte, facem ce trebuie făcut”, a precizat ministrul de externe care intenţionează să înlăture “caracterul ideologic” al relaţiilor Boliviei cu alte state.
‘Relaţia cu Brazilia a fost destul de limitată, destul de subapreciată. Este în interesul Boliviei să consolideze legăturile, să activeze cooperarea internaţională şi să deschidă canale şi cu Statele Unite” a concluzionat Karen Longaric.
