Raoni Matukire, un apărător emblematic al pădurii amazoniene, cere Curţii Penale Internaţionale să-l ancheteze pentru “crime împotriva umanităţii” pe preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, acuzat că “persecută” populaţiile autohtone distrugându-le habitatul şi încălcându-le drepturile fundamentale, relatează AFP, potrivit agerpres.
“De la învestitura sa (în ianuarie 2019 – n.r.), distrugerea pădurii amazoniene s-a accelerat fără precedent: creşterea despăduririi cu 34,5% într-un an, rata asasinării liderilor autohtoni cea mai ridicată din ultimii 11 ani, alunecări de teren şi ameninţări din partea agenţiilor guvernamentale”, se menţionează în plângerea liderul tribului Kayapo şi al cacique, publicată sâmbătă de Le Monde şi consultată de AFP.
Citește și : Prima fotografie 3D a SARS-CoV-2
“Această situaţie, cea mai dramatică din aceşti ultimi zece ani, rezultă direct din politica de stat dezvoltată de guvernul lui Jair Bolsonaro”, care vizează “ridicarea tuturor obstacolelor pentru a jefui bogăţiile Amazoniei”, se mai menţionează în plângerea care vizează şi mai mulţi miniştri.
Această comunicare către CPI de circa 50 de pagini, redactată de avocatul francez William Bourdon, reuneşte acuzaţiile aduse de zeci de ONG-uri locale şi internaţionale, instituţii internaţionale şi oameni de ştiinţă specializaţi în schimbările climatice. Este vorba despre suspendarea demarcării teritoriilor autohtone, un proiect de lege pentru deschiderea zonelor protejate la exploatarea minieră şi agricolă, bugetul restrâns pentru agenţiile de mediu care au revenit în mâinile militarilor şi uciderea, rămasă nepedepsită, a şapte lideri autohtoni în 2019.
“O distrugere a pădurii amazoniene”, indispensabilă pentru stabilizarea climei şi lovită de incendii record în 2020, “ar constitui un pericol direct nu numai pentru brazilieni, ci şi pentru întreaga umanitate”, subliniază plângerea.
Reclamanţii estimează că această politică de stat duce la “crime”, “transferuri forţate de populaţie” şi “persecuţii”, elemente constitutive ale “crimelor împotriva umanităţii”, aşa cum sunt acestea definite de Statutul de la Roma al CPI.
Citește și : Serviciul militar în Grecia va creşte de la 9 la 12 luni
În iulie 2020, membri ai personalului sanitar în Brazilia au cerut şi ei o anchetă a CPI pentru “crime împotriva umanităţii” asupra lui Bolsonaro, de această dată pentru modul în care a gestionat pandemia de COVID-19. O lună mai devreme, într-un interviu acordat AFP, şeful de trib Raoni l-a acuzat pe preşedintele de extremă dreaptă brazilian că vrea “să profite” de pandemie pentru a-i elimina poporul.
CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave atrocităţi comise în lume şi care are sediul la Haga (Ţările de Jos), nu este constrânsă să dea curs miilor de cereri trimise procurorului său, care decide independent ce afaceri să înainteze judecătorilor.
