Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cifre fenomenul escrocheriilor telefonice și online, care au luat amploare în ultima perioadă, lăsând zeci de moldoveni fără milioane de lei. „Persoanele cu vârsta de peste 66 de ani – cele mai expuse – 18,6% din total, urmate de categoria 36 – 45, 56 – 65, 26 -35.
În 2026 valoarea prejudiciului estimat e de 157 milioane lei, iar prejudiciul mediu per cauză e de aproximativ 89 mii lei”, a menționat Cernăuțeanu, la audieri de la Parlament din 12 iunie, potrivit unimedia.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
„În primele 5 luni ale lui 2026, pe teritoriul RM au fost înregistrate peste 1557 de fraude telefonice și online. În 2026 valoarea prejudiciului estimat e de 157 milioane lei, iar prejudiciul mediu per cauză e de aproximativ 89 mii lei. Distribuția terotială – mun. Chișinău e principalul pol criminogen, cumulând peste 50% din totalul cauzelor înregistrate. Majoritatea fraudelor telefonice și online se înregistrează cu zone unde utilizarea serviciilor digitale și a instrumentelor bancare este ma rapidă. Victimele sunt căutate ca să fie adiacent unor instituții financiare sau bancare, pentru a putea motiva mai rapid și a nu avea răgazul de a se răzgândi.
Persoanele cu vârsta de peste 66 de ani – cele mai expuse – 18,6% din total, urmate de categoria 36 – 45, 56 – 65, 26 -35. Victimizarea e aproximativ egală între bărbați și femei, acolo unde vorbim despre investiții.
Victime identificate în 2026 ca numere de apel:
56% -Orange,
23% – Moldcell,
19% – Moltelecom.
Persoane reținute și puse sub învinuire în 5 luni ale anului 2026:
reținute – 137,
arestate preventiv – 91,
puse sub învinuire – 137.
Dintre aceștia, în jur de 100 sunt cetățeni ai RM, 14 dintre ei – din regiunea transnistreană. Ceilalți sunt cetățeni străini veniți din afara RM„, a punctat Viorel Cernăuțeanu.
„Mai multe cauze au relevat faptul că instituțiile bancare au permis contractarea succesivă de credite și retragerea sumelor integrale într-un timp foarte scurt, fără declanșarea unor alerte speciale, adaptate acestor scenarii de risc. Un neajuns identificat constă în lansarea, de către instituțiile bancare a unor produse cu risc ridicat – credite online rapid, aprobări în câteva minute, limite mari disponibile din aplicație, neînsoțite de mesaje de avertizare”, a mai menționat șeful IGP.
