Guvernul Etiopiei l-a acuzat vineri pe directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, că se amestecă în afacerile interne ale acestei ţări din Cornul Africii şi că ameninţă integritatea agenţiei ONU pe care o conduce, transmite EFE, potrivit agerpres.
Într-un comunicat de presă, Ministerul de Externe etiopian a informat că a trimis o scrisoare Consiliului Executiv al OMS pentru a-şi exprima “obiecţia” faţă de “poziţia morală, legală şi profesională” a lui Tedros.
“Chiar dacă Etiopia l-a nominalizat pe doctorul Tedros pentru cel mai înalt post în organismul mondial al sănătăţii, el nu s-a ridicat la înălţimea integrităţii şi aşteptărilor profesionale necesare pentru funcţia sa”, a precizat MAE etiopian.
În opinia diplomaţiei de la Adis Abeba, şeful OMS “s-a amestecat în problemele interne ale Etiopiei, inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile Etiopiei cu Eritreea” şi “continuă să fie membru activ şi partizan al FPLT (Frontul Popular de Eliberare din Tigray), care este proscris drept grupare teroristă de către parlamentul etiopian”.
Totodată, MAE etiopian l-a acuzat pe Tedros “că se foloseşte de platforma pe care o are la dispoziţie pentru a mobiliza comunitatea ONU împotriva Etiopiei, oferind totodată sprijin tehnic şi financiar activităţilor FPLT”.
În fine, guvernul etiopian a solicitat Consiliului Executiv al OMS să ceară începerea unei investigaţii împotriva lui Tedros pentru “a identifica proasta sa conduită şi încălcarea responsabilităţii sale profesionale şi juridice”.
Nota diplomatică este publicată după ce Tedros a avertizat acum o săptămână că OMS nu poate trimite provizii medicale în Tigray, regiune din nordul Etiopiei grav afectată de un conflict între guvernul federal şi FPLT, din iulie 2021.
Liderul OMS – care provine chiar din regiunea Tigray – nu a atribuit acest blocaj niciuneia dintre cele două tabere aflate în conflict, notează EFE.
Tedros a deţinut portofoliul sănătăţii în Etiopia în perioada 2005-2012 şi a condus Ministerul de Externe între 2012 şi 2016, în cadrul unor guverne dominate de FPLT.
Timp de aproape trei decenii, FPLT a condus coaliţia etnică împreună cu Frontul Democratic Revoluţionar al Poporului Etiopian (EPRDF, la guvernare), până la sosirea la putere, în 2018, a actualului premier, Abiy Ahmed, care a reformat această formaţiune politică.
Conflictul din Tigray a izbucnit la 4 noiembrie 2020, când Abiy a ordonat o ofensivă împotriva FPLT – partid care guverna în regiune – ca represalii pentru un atac împotriva unei baze militare federale şi la capătul unei escaladări a tensiunilor politice.
Citeşte şi: OMS recomandă două noi tratamente împotriva COVID-19 – Black News
De la sfârşitul lui octombrie 2021, FPLT a reuşit să avanseze către sud, ameninţând să ia cu asalt Adis Abeba, unde se află sediul Uniunii Africane. Teama că rebelii ar putea lansa un atac asupra Capitalei Etiopiei – a doua cea mai populată ţară din Africa şi un aliat important al Occidentului – a intensificat eforturile diplomatice ale comunităţii internaţionale în vederea ajungerii la o soluţie negociată.
Cu toate acestea, progresele militare ale FPLT s-au evaporat – la sfârşitul lunii decembrie formaţiunea a anunţat retragerea trupelor sale la Tigray -, iar acum avantajul aparţine trupelor guvernamentale, în contextul în care nu pare a se prefigura o soluţie politică la acest conflict.
Mii de oameni au murit şi circa două milioane de persoane s-au văzut nevoite să-şi abandoneze căminele din cauza violenţelor, potrivit ONU.
