Republica Moldova și România ar putea lua exemplul Germaniei și Poloniei, care au creat programe și manuale comune de istorie, susține Sergiu Musteață, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, fondatorul și președintele Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Moldova, scrie RADIO CHIŞINĂU.
”Rep. Moldova și România cu aceeași limbă și istorie, dar nu avem însă capacitatea de a ne uni eforturile și a face un program de istorie comun care ar demonstra unitatea noastră, bună-voința și care ar apropia oamenii. Nu vorbesc despre unire teritorială, de care se sperie mulți, rămân în zona propagandei și dogmei sovietice, ci de o educație bazată pe valori europene comune, iar în cazul românilor cu atât mai necesar. Noi însă nu am inițiat nici măcar discuții, nu mai spun de programe, manuale comune la limba română. Și multe alte lucruri ne lasă cumva pe maluri diferite ale Prutului”.
Citeşte şi: Vladimir Voronin ar fi fost internat în spital – Stiripesurse.md
Profesor în cadrul Universității Pedagogice ”Ion Creangă” din Chișinău, Sergiu Mustață colaborează și predă în prezent și la mai multe instituții universitare din România în orașe precum Alba Iulia, Sibiu, Târgoviște sau București, dar și peste ocean, în SUA.
”Realitățile din mediile universitare sunt comune nu doar la nivel de România și Rep. Moldova ci la nivel European și global. În primul rând se atestă un interes în continuă scădere față de istorie. La noi este vorba și de o problemă de ordin demografic, caracteristic probabil și României, ținând cont de numărul populației și al țării este mai mare, poate nu este atât de vizibil ca în cazul Rep. Moldova. Care ar fi motivele, sigur că ar trebui să ne spună sociologii și cei care se ocupă de tendințele sociale. Cert este faptul că un domeniu mai slab plătit este și mai puțin atractiv”, a spus Sergiu Musteață la emisiunea Maluri de Prut de la Radio Chișinău.
Viitorul Rep. Moldova este alături de România în Uniunea Europeană, susține Sergiu Mustață, care a subliniat că nu mai avem dreptul să ratăm încă o șansă:
”Bineînțeles că scenariul de la 1918 nu se va repeta, cel puțin în curând, alta era conjunctura și circumstanțele. Dar Rep. Moldova a avut șansa aceasta. A ratat-o în 1991. După care știm ce s-a întâmplat, fără a deschide o lecție de istorie vizavi de cum au oscilat aspirațiile noastre pentru unire, sau cum au fost combătute aceste inițiative, cum s-a speculat, sau cum s-a abuzat pe seama lor. Cât privește perspectiva europeană a Rep. Moldova, totul depinde de noi… Pentru a câta oare Uniunea Europeană ne-a deschis ușa. Acum cred că a deschis-o cel mai larg. Dacă mai ratăm și șansa asta, amin Rep. Moldova! Noi ar trebui să înțelegem că soluțiile sunt la noi acasă. Nimeni nu va veni de la Bruxelles sau Strasbourg să ne facă ordine în țară, să ne curețe de corupți. Alinierea la standarde europene este de fapt calea spre integrare propriu-zisă””, a declarat Sergiu Mustață.
Lipsa unei viziuni de dezvoltare a instituțiilor care să asigure securitatea națională, a fost una din lecțiile pe care nu le-au învățat cele mai multe din statele post-sovietice care au continuat să rămână în sfera de influență a Rusiei, spune Sergiu Mustață.
”Cred că marea majoritate nu și-a creat o viziune de dezvoltare a suveranității și asigurarea independenței, și au rămas dominate de acele situații incerte și chiar de război, de care nu a scăpat nici Rep. Moldova. Nici Ucraina nu a înțeles, nici atunci, în 1992 și nici în 2014. Nu a înțeles că și ea este expusă acestor riscuri. Nimeni nu s-a gândit că se va ajunge la un război între Rusia și Ucraina, cu atât mai mult că sunt de același sânge, cum spun ei. Dar interesele geostrategice sunt mai importante decât apartenența identitară. În felul acesta, a fost vorba de lipsa unei viziuni de dezvoltare a statului în sine, de asigurare a sistemelor care garantează securitatea – Armată, SIS, Poliție. Atât în cazul Rep. Moldova, cât și în cazul Ucrainei. Am oscilat, am rămas în zona de influență a Rusiei, s-au jucat cu noi cum au dorit, ne-au controlat, ne-au șantajat economic că dacă nu facem cum vor ei, nu acceptă produsele noastre, nu ne dau gaz. Am rămas dependenți de piața și de regulile pe care ei ni le impun”, consideră Sergiu Mustață.