Bruxelles – Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PNL) a prezentat joi, în Comisia bugete a Parlamentului European, raportul său interimar privind propunerea de buget a Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034, care cere o creștere a bugetului multianual al UE cu circa zece puncte procentuale, până la 1,27% din venitul național brut al statelor membre.
Prezentarea raportului întocmit de Siegfried Mureșan, din grupul PPE din PE, și de coraportoarea sa portugheză Carla Tavares, din grupul S&D, reprezintă practic începutul unui proces legislativ care ar urma să se încheie mai întâi cel mai devreme în primăvara viitoare, cu adoptarea unei poziții a PE privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și apoi, în urma negocierilor cu Consiliul UE, cu adoptarea viitorului CFM. De această dată, spre deosebire de precedentele negocieri ale bugetelor UE pe 7 ani, cei doi colegislatori își propun să încheie negocierile până la sfârșitul lui 2026, pentru ca în 2027 autoritățile locale, regionale și naționale să poată pregăti absorbția de fonduri UE de la 1 ianuarie 2028.
Întrebat care sunt principalele trei modificări propuse de raportul pentru care este coraportor la proiectul CE, Siegfried Mureșan a declarat joi pentru AGERPRES că prima în ordinea importanței este ‘creșterea cu 10% a bugetului, care înseamnă aproximativ 200 de miliarde de euro pentru toate statele membre ale Uniunii Europene’.
‘Vom solicita o creștere a bugetului Uniunii Europene pe următorii șapte ani cu 10% față de propunerea inițială a Comisiei Europene, fiindcă avem noi priorități, trebuie să alocăm mai mulți bani pentru apărarea cetățenilor, pentru securitate, apărare, mobilitate militară, securitate cibernetică și ar fi greșit să slăbim Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune’, a explicat el.
‘Comisia Europeană a propus un proiect de buget de 1,15% din venitul național brut al statelor membre, față de 1,14% în ultimii șapte ani. Practic, Comisia Europeană a propus păstrarea bugetului la același nivel. Noi, Parlamentul European, considerăm că bugetul în ansamblu, așa cum a fost propus de Comisia Europeană, e insuficient pentru a finanța adecvat vechile priorități și a finanța în mod ambițios noile priorități și propunem, de aceea, o creștere a bugetului cu 10%, de la 1,15% din venitul național brut al statelor membre, la 1,27%’, a spus Mureșan.
În al doilea rând, a precizat Siegfried Mureșan, raportul solicită o Politică Agricolă Comună și o Politică de Coeziune puternice, distincte pe viitor, și respinge ideea comasării celor două politici într-un fond național pentru fiecare stat membru.
‘Acceptăm un fond național, așa cum a existat și la PNRR, doar dacă în cadrul acestui fond bugetul pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune este garantat pentru fiecare dintre aceste politici, este rezervat în mod special și nu există o canibalizare a acestor două politici’, a precizat negociatorul șef al PE pentru viitorul CFM.
El a explicat că, în al treilea rând, se dorește ca noul CFM să dea dovadă de ‘flexibilizare’.
‘Șapte ani e o perioadă lungă de timp. Vom avea nevoie și de niște sume de bani în rezerve pentru a putea reacționa în cazul unor evenimente neprevăzute. Și dorim simplificare, practic simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, mai ales pentru micii beneficiari, pentru fermieri, pentru ONG-uri, pentru IMM-uri și pentru start-up-uri, pentru tinerii întreprinzători’, a mai afirmat Mureșan.
După ce proiectul de poziție a PE a fost prezentat în Comisia BUDG, acesta va fi deschis pentru depunerea de amendamente de către europarlamentarii din aceeași comisie, până la sfârșitul lunii ianuarie, și pentru formularea opiniilor comisiilor de specialitate, până pe 5 martie.
‘Apoi noi, în Comisia pentru bugete, vom integra, vom consolida toate solicitările comisiilor de specialitate și, sigur, dacă comisiile de specialitate vor cere sume mai mari de bani decât avem resurse la dispoziție, ceea ce este foarte probabil, va trebui să luăm decizii și să ajungem la variante de compromis, așa cum și la nivel național Ministerul de Finanțe nu poate spune ‘da’ fiecărei solicitări venite de la un minister de linie. La fel și noi aici vom asculta solicitările comisiilor de specialitate, vom ține cont de ele, dar dacă toate comisiile vor solicita creșteri mult mai mari și nu avem resurse suficiente, atunci va trebui să luăm decizii, să ajungem la o poziție a Parlamentului care să fie realistă și să se bazeze pe resursele pe care le avem la dispoziție’, a declarat Siegfried Mureșan.
‘Obiectivul este ca în primăvara anului următor să adoptăm acest raport detaliat, care va constitui pentru mine mandatul pentru negocierile cu Consiliul, în care sunt grupate guvernele statelor membre, și cu Comisia Europeană’, a explicat eurodeputatul PNL.
El a dat asigurări că legislativul comunitar își dorește, la fel ca și Consiliul, ca negocierile privind viitorul CFM să se încheie până la sfârșitul lui 2026.
‘Pentru a nu avea întârzieri la absorbția de fonduri de la 1 ianuarie 2028, ideal ar fi să încheiem negocierile la nivel european mai rapid și obiectivul comun al Parlamentului European și al Președinției Consiliului este de a încheia negocierile la finalul lui 2026, pentru a da apoi un an de zile autorităților locale, regionale și naționale, dar și beneficiarilor de fonduri europene să pregătească proiectele pentru ca la 1 ianuarie 2028 să poată curge banii. Dacă noi consumăm tot timpul pentru negocieri la nivel european până la finalul anului 2027, din nou la 1 ianuarie 2028 nimic nu va fi pregătit’, a avertizat Mureșan.
El a mai precizat că un astfel de deznodământ este de dorit ‘și fiindcă anul 2027 va fi un an politic dificil la nivel european, cu alegeri prezidențiale în Franța, cu alegeri parlamentare în Polonia și Italia, trei state mari membre ale Uniunii Europene, care în plină campanie electorală nu se vor putea angaja înainte de alegeri, nu vor avea mandatul necesar pentru a se angaja pe următorii șapte ani (…)’.
