PE a respins propunerea Comisiei de contopire a politicii agricole și a celei de coeziune. Siegfried Mureșan atrage atenția că România nu trebuie să investească banii de coeziune în terenuri de sport, în timp ce alții se axează pe AI și digitalizare.
Plenul Parlamentului European a adoptat marți cu majoritate absolută poziția oficială a Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani, poziție care constituie mandatul oficial pentru negocierile cu Comisia Europeană și cu Consiliul, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Ce conține acest mandat al Parlamentului European?
Mandatul conține ”suficiente resurse pentru noile priorități ale Uniunii Europene, securitatea și apărarea pe de-o parte și competitivitatea de cealaltă parte. În al doilea rând, conține creșteri semnificative și respingerea tăierilor propuse inițial de către Comisia Europeană pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune”, a declarat marți, după vot, coraportorul Siegfried Mureșan, într-o conferință pentru presa română la Strasbourg.
Parlamentul European a pledat pentru susținerea în continuare a vechilor priorități tradiționale ale Uniunii Europene, Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune, care ”și-au dovedit viabilitatea în timp”.
”Nu poate exista securitate națională fără securitate alimentară, deci sprijinul pentru fermieri continuă să rămână important, iar din fondurile de coeziune implementăm multe programe care duc la sporirea securității energetice, chiar proiecte cu întrebuințare duală, civilă și militară, proiecte care contribuie la mobilitatea militară. Deci, prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene sunt și astăzi la fel de relevante cum au fost până acum”, a explicat Mureșan.
Ce propune concret Parlamentul European?
Parlamentul European propune o creștere cu 10% a bugetului Uniunii Europene față de proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană anul trecut: ”Prin această creștere cu 10% reușim să readucem nivelul fondurilor pentru fermieri și al fondurilor pentru politica de coeziune și politica regională la același nivel cu nivelul existent în actualul exercițiu bugetar multianual și, practic, eliminăm pe ele propuse de Comisia Europeană”.
Eurodeputatul liberal a mai subliniat că PE își dorește predictibilitate:
”Comisia Europeană propusese inițial contopirea a politicii agricole comune și a politicii de coeziune într-un singur fond, ceea ce ar fi luat beneficiarilor de fonduri europene predictibilitatea, fermierii și autoritățile locale cu nevoi diferite ar fi concurat pe aceleași fonduri. Noi, Parlamentul European, dorim o politica agricole comune și o politică de coeziune, una distinctă de cealaltă, cu o bază legală clară și cu un buget predictibil. Dorim o politică agricolă comună cu doi piloni, cum a existat și până acum, subvenții pentru fermieri și bani pentru dezvoltare rurală”.
Inițial, Comisia Europeană a propus eliminarea completă a pilonului 2 privind dezvoltarea rurală, apoi a revenit cu o alocare de 48 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală.
În propunerea Parlamentului European, sunt alocate 95 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală, 385 de miliarde de euro în total pentru politica agricolă comună, 274 de miliarde de euro pentru politica de coeziune.
Deși există țări, printre care Olanda, care nu doresc o creștere a bugetului comun multianual, Mureșan apreciază că statele membre nu pot pretinde să se facă mai mult ca Uniune Europeană:
”Orice tăiere a bugetului Uniunii Europene ar însemna slăbirea Uniunii Europene, ar fi o greșeală și ne așteptăm ca în Consiliu … să se impună actorii politici care doresc un buget care să corespundă nevoilor Uniunii Europene”.
Pentru a convinge aceste țări e nevoie de dialog.
”Contributorii neți își doresc o finanțare suficientă a noilor priorități, competitivitate, să ne întâlnim economia pentru era digitală, bazată pe inteligența artificială, cu o economie mai eficientă din punct de vedere energetic. Această nouă prioritate solicitată și susținută de contributorii neți este legitimă și este și în interesul României. Și mai doresc finanțarea cu precăderea proiectelor ce țin de securitate”, a spus Mureșan, adăugând că România trebuie să se alinieze la noile obiective ale Uniunii Europene.
”Dacă noi, România, ne propunem ca din politica de coeziune în următorii 20 de ani să facem doar terenuri de sport și instalații de iluminat, mi-e teamă că decalajul dintre România și celelalte state vesteuropene va crește, dacă acestea vor investi în inteligență artificială și în digitalizare”.
Mureșan a precizat că e și în interesul României ca politica de coeziune să finanțeze proiecte care contribuie direct la creșterea competitivității și la creșterea securității, unde este posibil:
”Politica de coeziune a evoluat de-a lungul timpului, finanțând mai multe proiecte ce privesc eficiența energetică în ultimii ani și chiar digitalizarea și acum proiecte cu întrebuințare duală, civilă și militară .. Este în interesul României să avem o politică de coeziune cât mai ambițioasă. Sunt convins că pentru a obține sprijinul contributorilor neți pentru o politică de coeziune ambițioasă, e nevoie să o modernizăm, să finanțăm noi tipuri de proiecte, proiecte noi, moderne, în linie cu noile priorități ale Uniunii Europene”.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Modelul Orban
Un alt pericol ar fi ca România să adopte modelul Orban.
”Am văzut chiar astăzi în spațiul public din România liderii Partidului Social-Democrat, inspirându-se public din modelul de guvernare a lui Victor Orban. Ungaria are în momentul de față peste 20 de miliarde de euro blocate din Mecanismul european de redresare și reziliență și din fondurile structurale și de coeziune. Aceasta este dovada via faptului că orice stat membru al Uniunii Europene care va avea un guvern care va ataca valori europene, care va ataca reguli și legi europene, care nu va implementa reformele pe care și le-a asumat, adică orice stat membru al Uniunii Europene care va asemna un acord de coaliție care va include reforme, după care îl va încălca în ziua următoare, riscă blocarea totală a fondurilor europene în următorii ani”, a susținut Siegfried Mureșan.
