Regimul sirian a condamnat marţi afirmaţiile ministrului american al Apărării, Jim Mattis, care a făcut o legătură între prezenţa coaliţiei internaţionale în Siria şi convorbirile de pace organizate sub egida ONU de la Geneva, relatează agerpres .
Coaliţia internaţională antijihadistă, condusă de SUA, nu va părăsi Siria până când ‘procesul de la Geneva nu va progresa’, a spus luni Ministrul american al Apărării, Jim Mattis.
O nouă serie de convorbiri privind Siria urmează aibă loc începând cu 28 noiembrie la Geneva, sub egida ONU.
“A lega prezenţa americană în Siria de convorbiri nu este decât un pretext pentru a încerca să justifici această prezenţă’, a spus marţi un responsabil al Ministerului Afacerilor Externe sirian, citat de SANA.
În Siria, coaliţia internaţională lansează atacuri aeriene în sprijinul unei alianţe formate din combatanţi kurzi şi arabi împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).
Această alianţă, Forţele Democratice Siriene (FDS), a preluat controlul la mijlocul lunii octombrie în oraşul Raqqa (nord) şi continuă în prezent o ofensivă împotriva jihadiştilor în estul ţării, unde deţin controlul asupra unei părţi mici.
“Această legătură este inacceptabilă, deoarece SUA, sau orice altă ţară, nu pot impune vreo soluţie prin presiune militară. Dimpotrivă, această prezenţă nu face decât să prelungească şi să complice criza”, a afirmat responsabilul sirian.
“Siria cere din nou retragerea imediată şi fără condiţii a forţelor americane”, a concluzionat el.
Din 2011 şi de la începutul conflictului care afectează Siria, toate iniţiativele luate pentru a găsi o soluţie la război au eşuat, situaţia preşedintelui Bashar al-Assad fiind principalul obstacol.
“Nu vom pleca imediat”, a declarat luni Mattis unui grup de jurnalişti, precizând că obiectivul coaliţiei internaţionale este de a combate Statul Islamic şi de a găsi o soluţie diplomatică la războiul din Siria.
Declanşat în 2011 de reprimarea manifestaţiilor paşnice de către regimul lui Bashar al-Assad, conflictul din Siria a devenit mai complex pe parcursul anilor, odată cu implicarea unor ţări străine şi a unor grupări jihadiste, pe un teritoriu din ce în ce mai fragmentat.
În acest conflict şi-au pierdut viaţa peste 330.000 de persoane şi câteva milioane au fost strămutate sau refugiate.
