Dacă o țară din UE este atacată, cât timp ar trebui să dureze până când alte state membre permit trupelor și echipamentelor să treacă granițele lor pentru a oferi întăriri? Un nou plan ar putea limita perioada de timp în care un stat membru al UE poate reține trupele militare ale altui stat membru, scrie Euronews.
Statele membre ale UE vor avea la dispoziție doar trei zile în timp de pace și șase ore în situații de urgență pentru a permite altor trupe și echipamente militare europene să treacă granițele lor, în conformitate cu o nouă propunere „Schengen militar” a Comisiei Europene, menită să îmbunătățească semnificativ mobilitatea militară în cadrul blocului.
„În prezent, pentru a muta echipament militar și trupe, să zicem de la vest la est, este nevoie, din păcate, de luni de zile”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism. „Ceea ce vrem să facem este să realizăm acest lucru în câteva zile.”
„Nu poți apăra un continent dacă nu te poți deplasa pe teritoriul său”, a declarat el într-o conferință de presă. „Este foarte clar. Așadar, creăm acest Schengen militar.”
Așa-numitul pachet de mobilitate militară va fi prezentat oficial miercuri. Este cel mai recent dintr-o serie de planuri lansate de Comisia Europeană de la începutul anului pentru a consolida substanțial apărarea UE înainte de sfârșitul deceniului – moment în care, potrivit unor agenții de informații, Rusia ar putea avea mijloacele necesare pentru a ataca o altă țară europeană.
Una dintre măsurile cheie va fi accelerarea procesului de autorizare a mobilității militare transfrontaliere. În prezent, normele din cele 27 de state membre nu sunt armonizate, unele dintre ele necesitând săptămâni întregi pentru a răspunde la o cerere din partea unui alt stat membru al UE de a deplasa trupe și/sau echipamente pe teritoriul lor.
Comisia dorește ca acest termen să fie redus la maximum trei zile în timp de pace și la doar șase ore în situații de urgență, cu prezumția că, în acest din urmă caz, autorizația va fi acordată.
„Investiții pe termen scurt, cu rezultate rapide”
Planul prevede un nou sistem european de mobilitate militară cu capacitate de reacție rapidă, inspirat din mecanismul de protecție civilă al UE, care permite statelor membre să obțină rapid asistență în cazul unor catastrofe naturale sau provocate de om.
Acesta va include un „fond de solidaritate pentru mobilitate militară”, în cadrul căruia statele membre vor putea pune la dispoziția altora mijloace de transport, cum ar fi trenuri platforme, feriboturi sau transporturi aeriene strategice, precum și un „catalog de mobilitate militară” care va cuprinde mijloace de transport și logistice cu dublă utilizare aparținând companiilor civile, care pot fi utilizate pentru operațiuni militare.
Toate aceste activități vor fi coordonate de un nou grup de transport pentru mobilitate militară, format din câte un coordonator național pentru fiecare stat membru. De asemenea, acestea vor acorda prioritate finanțării unui număr select de 500 de proiecte de infrastructură care au fost identificate ca fiind necesare pentru îmbunătățirea a patru coridoare militare convenite, ale căror locații sunt încă secrete.
Obiectivul este modernizarea drumurilor, căilor ferate, porturilor, aeroporturilor, tunelurilor și podurilor, astfel încât acestea să poată suporta greutatea și dimensiunile echipamentelor militare.
„Rețelele logistice solide fac diferența între câștigarea și pierderea războaielor”, a afirmat Tzitzikostas, adăugând că „accentul se pune pe investiții pe termen scurt, cu rezultate rapide, pentru a crește rapid capacitatea”.
Prețul
Tzitzikostas estimează că vor fi necesare 100 de miliarde de euro pentru a realiza aceste lucrări, dar UE a alocat până în prezent doar 1,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară în bugetul multianual actual, care se încheie în 2027, sumă pe care comisarul a descris-o ca fiind „o picătură în ocean”.
Propunerea prezentată pentru următorul buget pe șapte ani, care va începe în 2028, este de puțin sub 18 miliarde de euro – o creștere de zece ori, dar încă departe de obiectiv.
Cu toate acestea, Tzitzikostas a afirmat că aceasta nu este singura sursă de finanțare disponibilă pentru statele membre.
Având în vedere că infrastructura are dublă utilizare, statele membre ar trebui să poată accesa fondurile de coeziune, alocate în cadrul principalei politici de investiții a blocului, care vizează reducerea inegalităților între regiuni, precum și fondurile din schema de împrumuturi pentru apărare SAFE.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Statele membre ale UE, dintre care majoritatea sunt și membre NATO, vor putea, de asemenea, să includă aceste investiții în noul obiectiv de cheltuieli al alianței.
Cu toate acestea, Tzitzikostas a declarat: „Nu este vorba doar de bani. Acest pachet se referă și la cadru”.
„Situația geopolitică actuală din lume nu este ușoară, așa că trebuie să învățăm să acționăm mai repede, trebuie să învățăm să muncim mai mult și trebuie să învățăm să obținem rezultate mult mai repede decât ne-am aștepta”, a afirmat el.
