În următorii 20 de ani, medicina ar putea nu doar să vindece bolile, ci și să oprească procesul de îmbătrânire, datorită progreselor inteligenței artificiale. Afirmația aparține profesorului Derya Unutmaz de la Institutul Buck pentru Cercetări asupra Îmbătrânirii (SUA), citat de kommersant.ru.
Potrivit cercetătorului, viitorul medicinei se bazează pe crearea de „celule virtuale” și modelarea digitală a unor biosisteme complete. Acest lucru va permite accelerarea descoperirii de medicamente, testarea mai rapidă a terapiilor și chiar transformarea studiilor clinice. „Nu doar că vom vindeca bolile, dar vom rezolva și problema îmbătrânirii”, a spus Unutmaz.
Un studiu amplu pe aproape 200.000 de femei din baza britanică UK Biobank a identificat 126 de markeri genetici care influențează îmbătrânirea. Printre concluzii: pubertatea precoce sau nașterea înainte de 21 de ani dublează riscul de boli metabolice și accelerează procesul de îmbătrânire, în timp ce activitatea reproductivă mai târzie este asociată cu o viață mai lungă și un risc redus de boli precum diabetul și Alzheimerul.
Cercetătorii au descoperit că markerii genetici sunt legați de mecanisme-cheie ale metabolismului – IGF-1, AMPK și mTOR. În acest context, inteligența artificială de nouă generație ar putea revoluționa diagnosticul și tratamentele prin medicină personalizată, „dubluri digitale” ale pacienților și simulări predictive ale terapiilor.
Profesorul Unutmaz susține că omenirea a intrat deja pe o traiectorie accelerată în domeniul gerontologiei: „Sfaturile de tipul «nu muri» încetează să mai fie o glumă și devin o strategie cât se poate de reală”.
Specialiștii consideră că aceste descoperiri ar putea schimba radical percepțiile despre durata și calitatea vieții în următoarele decenii.
