Reprezentanţi americani au denunţat luni ”reaua credinţă” a Teheranului într-un caz cu privire la averi iraniene blocate de către Statele Unite, Washingtonul evocând un ”abuz de drept” din partea Republicii islamice, care a prezentat acest diferend Curţii Internaţionale a Justiţiei (CIJ), relatează AFP, potrivit News.ro .
Iranul a angajat o procedură contra Statelor Unite la CIJ, în iunie 2016, cu scopul de a obţine deblocarea unor fonduri în valoare de aproximativ două miliarde de dolari. Tribunale americane au hotărât să blocheze aceste sume cu scopul de a indemniza americani victime ale unor atacuri teroriste.
Citește și : Coaliţia guvernamentală din Estonia şi-a pierdut majoritatea în parlament
Curtea cu sediul la Haga a început luni să examineze acest diferend în cadrul unor audieri care se închid vineri. Judecătorii urmează să hotărască ulterior dacă pot sau nu să se pronunţe în acest litigiu.
În plângerea sa la CIJ, Teheranul acuză Washingtonul că a încălcat un tratat bilateral încheiat în 1955 cu privire la relaţiile economice şi drepturi consulare.
În pofida acestui tratat, Iranul şi Statele Unite nu întreţin relaţii diplomatice de peste 40 de ani.
Invocarea tratatului din 1955 de către Iran ”constituie un abuz de drept”, pentru că ”relaţiile amicale pe care se bazează tratatul nu mai există”, a declarat luni reprezentantul Statelor Unite Richard Visek.
Relaţiile între cele două ţări nu au putut să fie restabilite din cauza ”comportamentului răuvoitor” şi ”actelor violente” comise de Iran cpntra Statelor Unite, a denunţat Richard Visek, evocând ”susţinerea” de către Republica islamică a unor ”bombardamente teroriste, asasinate şi răpiri”.
”Iranul are mâinile murdare. Este evident că Iranul este rea credinţă”, le-a spus el judecătorilor.
Sumele blocate de Statele Unite erau reclamate de aproximativ 1.000 de victime şi familii ale unor atentate urzite sau susţinute de Teheran, potrivit justiţiei americane. Între le se află rude ale celor 241 de militari americani ucişi la 23 octombrie 1983 în două atentate sinucigaşe care au vizat contingentele american şi francez ale Forţei Multinaţionale de Securitate la Beirut.
CONFURNTĂRI JUDICIARE
Aceste audieri au loc într-un context de tensiuni tot mai puternice între Iran şi Statele Unite, care se înfruntă şi în altă procedură la Curte, cea mai înaltă jurisdicţie a ONU.
Miercuri, judecătorii CIJ au dispus ca Washingtonul să pună capăt sancţiunilor impuse Teheranului vizând bunuri ”în scopuri umanitare”, o înfrângere a Statelor Unite, care au recuzat, însă, competenţa Curţii în acest dosar.
Citește și : Franța: Sarkozy a pierdut un prim apel împotriva judecării lui într-un dosar de corupţie și trafic de influenţă
CIJ s-a pronunţat astfel la cererea Iranului de suspendare a sancţiunilor americane reimpuse de către Donald Trump, după retragerea Washingtonului din acordul în dosarul nuclear iranian, Republica islamică denunţând grave consecinţe asupra economiei sale.
Tratatul din 1955 s-a aflat, de asemenea, în centrul acestu dosar. El a contat în favoarea Iranului.
La puţin timp după anunţul CIJ, secretarul de Stat american Mike Pompeo a anunţat miercuri că Statele Unite abrogă tratatul invocat de Curte în justificarea hotărârii.
Statele Unite s-au retras în aceeaşi zi din Protocolul facultativ al Conveţiei ONU cu privire la relaţiile diplomatice, care recunoaşte ”jusrisdicţia obligatorie a CIJ în soluţionarea tuturor diferendelor” cu privire la ”interpretarea” sau ”aplicarea” sa. Washingtonul rămâne, cu toate acestea, membru al Convenţiei.
”Vom începe să trecem în revistă toate acordurile internaţionale care riscă să expună Statele Unite competenţei pretins contrângătoare a Curţii Internaţionale a Justiiei în rezolvarea diferendelor”, a anunţat John Bolton, consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Donald Trump.
