Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia au reclamat ca un nou calendar electoral să fie stabilit rapid după amânarea alegerilor prezidenţiale din Libia, prevăzute vineri, notează AFP, potrivit agerpres.
“Îndemnăm autorităţile libiene competente să respecte aspiraţiile poporului libian la alegeri rapide, stabilind urgent o dată finală pentru alegeri şi publicând fără întârziere lista finală a candidaţilor la preşedinţie”, au declarat cele cinci ţări într-un comunicat.
Citește și : Suedia cere din 28 decembrie un test negativ pentru toţi călătorii
Aceste ţări consideră că este “important ca elanul să fie menţinut” în vederea alegerii unui nou guvern şi “întăririi independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi unităţii naţionale a Libiei”.
Ele şi-au reiterat apelul pentru ca “disputele privind chestiunile politice sau militare” să fie soluţionate “fără recurgerea la violenţă”, spunând că “sunt gata să îi tragă la răspundere pe cei care ameninţă stabilitatea sau subminează procesul politic şi electoral prin violenţă sau incitare la violenţă”.
Înalta Comisie Electorală (HNEC) din Libia a propus să amâne cu o lună, până la 24 ianuarie 2022, acest termen crucial în procesul de tranziţie susţinut de ONU, care ar trebui să scoată ţara din haosul care a urmat căderii regimului condus de Muammar Gaddafi în 2011.
Parlamentul va analiza această propunere luni. Nimic nu garantează, însă, că eventualele decizii ale Parlamentului, care se află la Tobruk, în estul Libiei, vor fi urmate de autorităţile de la Tripoli deoarece o rivalitate îndârjită opune cele două tabere.
De altfel, o controversată lege electorală, promulgată în septembrie de şeful Parlamentului, Aguila Saleh, şi care a permis mai multor candidaţi contestaţi să se prezinte, a fost principalul măr al discordiei în centrul diviziunilor care au dus la amânarea alegerilor, anunţată miercuri.
HNEC nu a reuşit niciodată să publice lista finală de candidaţi, activitatea sa fiind perturbată de multiplele recursuri pentru anularea candidaturilor contestate, în primul rând cea a lui Seif al-Islam Gaddafi, fiul defunctului dictator.
Citește și : Purtarea măştii redevine obligatorie în spaţiile deschise din Spania
Data de 24 decembrie a fost stabilită la finalul discuţiilor interlibiene începute în urmă cu un an, sub egida ONU. Mandatul guvernului interimar condus de omul de afaceri Abdelhamid Dbeibah, instalat pentru a asigura tranziţia până la alegeri, urma, teoretic, să se încheie vineri la miezul nopţii.
Părând să anticipeze resurgenţa luptei pentru putere, cele cinci ţări semnatare ale comunicatului publicat vineri şi-au exprimat sprijinul pentru continuarea mandatului executivului de la Tripoli până la desfăşurarea alegerilor propriu-zise.
