Cel mai important zăcământ de pământuri rare a fost „confiscat”. Iar trimisul lui Trump „se auto-invită” la conferințe de afaceri, relatează Corriere della Sera.
Statele Unite preiau controlul asupra Groenlandei – prin intermediul Wall Street-ului. Printr-o serie de tranzacții financiare, compania Critical Metals, fondată în SUA în 2022, a preluat controlul deplin asupra unui zăcământ major de pământuri rare din Groenlanda, cel mai mare din afara Chinei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Zăcământul Tanbreez, din sudul insulei (unde a fost deschis recent un nou aeroport), este considerat unul dintre cele mai mari și mai bogate din lume, în special pentru elemente grele precum terbiu, disprosiu și ytriu.
De luni de zile, Donald Trump a amenințat că va folosi forța pentru a „prelua controlul” asupra insulei arctice și a bogăției sale minerale abundente, smulgând-o Danemarcei și intrând în conflict cu Uniunea Europeană. În ianuarie, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, președintele american a renunțat la o posibilă intervenție militară – „Nu voi folosi forța”, a spus el în discursul său de 72 de minute – dar a cerut „negocieri imediate”: „Tot ceea ce cer Statele Unite este un loc numit Groenlanda”, a adăugat el.
„Ceea ce nu a putut fi cucerit prin forța militară este achiziționat prin Wall Street”, titrează ziarul Le Monde. Pământurile rare grele sunt mult mai dificil de extras decât cele ușoare, în special în regiuni extreme precum Arctica, și sunt foarte solicitate la nivel mondial, fiind necesare pentru producția de componente electronice și arme.
Zăcământul Tanbreez, situat în Killavaat Alannguat, în sudul Groenlandei, este considerat unul dintre cele mai mari zăcăminte de pământuri rare grele neexploatate din afara Chinei, care până acum se mândrește cu un cvasi-monopol asupra producției și procesării acestora.
Critical Metals încă lucrează la un studiu de fezabilitate: o evaluare economică preliminară, publicată în martie 2025, a estimat valoarea proiectului la aproximativ 3 miliarde de dolari, pe baza unei resurse de 4,7 miliarde de tone. Producția va fi însă graduală, conform planului: se va începe cu aproximativ 85.000 de tone de oxizi de pământuri rare pe an, crescând la 425.000 de tone după extindere.
Trebuie remarcat faptul că, în urmă cu un an, Critical Metals a încheiat un parteneriat cu GreenMet – o companie privată condusă de fostul consilier al lui Trump, Drew Horn – pentru dezvoltarea comună a proiectului Tanbreez. În ianuarie a acestui an, a semnat un acord de furnizare pe zece ani cu uzina de procesare Ucore din Louisiana, aprobând totodată construcția unei instalații pilot și de depozitare multifuncționale în Qaqortoq, Groenlanda, unde tocmai s-a deschis un nou aeroport.
Nu este o coincidență, așadar, faptul că Jeff Landry, guvernatorul Louisianei, numit de Trump „trimis special al Statelor Unite în Groenlanda” și un sponsor major al uzinei Ucore, va participa la o conferință de afaceri la Nuuk la sfârșitul lunii mai, în ciuda faptului că nu a fost invitat oficial. Evenimentul, organizat de Asociația de Afaceri din Groenlanda, se va concentra, fără îndoială, pe explorarea mineralelor.
La preluarea funcției de trimis special în Groenlanda în decembrie anul trecut, Landry a scris: „Este o onoare să servesc în această poziție pentru a face din Groenlanda parte a Statelor Unite.”
Iar încălzirea globală îi va ajuta pe mineri. Conform unui studiu publicat recent în Nature Communications, calota glaciară din Groenlanda se topește acum în rate fără precedent, evenimentele extreme devenind din ce în ce mai frecvente, mai răspândite și mai intense. Din 1990, producția de apă provenită din topirea gheții a crescut vertiginos, depășind tiparele climatice naturale.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Potrivit oamenilor de știință de la Universitatea din Barcelona, topirea gheții din Groenlanda a crescut de șase ori. Din 1990, suprafața afectată de aceste evenimente extreme s-a extins cu aproximativ 2,8 milioane km² pe deceniu. În același timp, cantitatea de apă eliberată de topirea gheții a crescut dramatic.
Între 1950 și 2023, evenimentele extreme de topire au produs o medie de 12,7 gigatone de apă pe deceniu. Din 1990, această cifră a crescut la 82,4 gigatone pe deceniu, marcând o creștere de șase ori.
