Statele Unite vor furniza Ucrainei informaţii despre ţinte de infrastructură energetică din Rusia aflate la mare distanţă, au declarat miercuri doi oficiali pentru Reuters, în timp ce se analizează posibilitatea de a trimite Kievului rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea fi utilizate în astfel de atacuri.
SUA solicită, de asemenea, aliaţilor din NATO să furnizeze un sprijin similar, au declarat oficialii americani, confirmând detaliile relatate pentru prima dată de The Wall Street Journal.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Decizia reprezintă prima schimbare cunoscută de politică pe care preşedintele Donald Trump a aprobat-o de când şi-a înăsprit retorica faţă de Rusia, în ultimele săptămâni, în încercarea de a pune capăt războiului de peste trei ani al Moscovei împotriva vecinului său.
Trump, care a declarat anterior că Ucraina va trebui să renunţe la teritoriu pentru a pune capăt războiului, a spus săptămâna trecută că el crede că Kievul poate recâştiga toate teritoriile capturate de Moscova.
NOUA STRATEGIE A LUI TRUMP FAŢĂ DE UCRAINA VIZEAZĂ VENITURILE RUSIEI
Washingtonul schimbă de mult timp informaţii cu Kievul, dar Wall Street Journal susţine că noile date vor ajuta Ucraina în lovirea infrastructurii energetice, cum ar fi rafinăriile, conductele şi centralele electrice, cu scopul de a priva Kremlinul de petrol şi de veniturile obţinute din vânzarea lui.
Reacţionând joi la aceste informaţii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a încercat să minimalizeze importanţa acestei evoluţii declarând că NATO şi SUA oricum furnizau constant informaţii Ucrainei. „Furnizarea şi utilizarea întregii infrastructuri a NATO şi a Statelor Unite pentru a colecta şi transfera informaţii către ucraineni este evidentă”, a spus Peskov.
Măsura vine în contextul în care Statele Unite iau în considerare o cerere a Ucrainei de a furniza rachete de croazieră Tomahawk, care au o rază de acţiune de 2.500 km – suficient pentru a lovi Moscova şi cea mai mare parte a Rusiei europene dacă sunt lansate din Ucraina.
Ucraina are, de asemenea, propria rachetă cu rază lungă de acţiune, Flamingo, în faza incipientă de producţie, dar cantităţile sunt necunoscute.
Potrivit oficialilor americani citaţi de The Wall Street Journal, aprobarea pentru informaţii suplimentare a venit cu scurt timp înainte ca Trump să posteze, marţea trecută, pe reţelele sociale, sugestia că Ucraina ar putea recuceri toate teritoriile ocupate.
„După ce am văzut problemele economice pe care le provoacă (războiul) Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este în măsură să lupte şi să recâştige întreaga Ucraină în forma sa iniţială”, a scris Trump pe Truth Social la scurt timp după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
RUSIA SPUNE CĂ NU EXISTĂ O SOLUŢIE RAPIDĂ PENTRU RĂZBOIUL CU UCRAINA
Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, numind-o „operaţiune militară specială” pentru a opri deriva geopolitică a Kievului către Vest şi ceea ce consideră a fi o expansiune periculoasă a NATO către Est.
Kievul şi aliaţii europeni consideră invazia ca fiind o acaparare de teritorii în stil imperial.
Trump şi-a început al doilea mandat de preşedinte în ianuarie, promiţând să pună capăt rapid războiului din Ucraina.
„Preşedintele Trump este un politician special. Îi plac soluţiile rapide, iar aceasta este o situaţie în care soluţiile rapide nu funcţionează”, a declarat miercuri ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia începerii preşedinţiei Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, care va dura o lună.
Nebenzia l-a citat şi pe ministrul său de externe, Serghei Lavrov, care a afirmat că, dacă SUA vor furniza Ucrainei rachete Tomahawk, „asta nu va schimba situaţia de pe câmpul de luptă”.
Taxele energetice rămân cea mai importantă sursă de numerar a Kremlinului pentru finanţarea efortului de război, ceea ce face ca exporturile de petrol şi gaze să fie o ţintă centrală a sancţiunilor occidentale.
Trump a luat măsuri impunând un tarif vamal suplimentar asupra importurilor făcute de SUA din India, pentru a pune presiune asupra New Delhi să oprească achiziţiile de ţiţei rusesc la preţ redus, şi a făcut lobby pe lângă ţări precum Turcia pentru a opri şi ele achiziţiile de petrol rusesc.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Mai mulţi importatori europeni importanţi de petrol şi gaze ruseşti au luat măsuri pentru a-şi diversifica aprovizionarea în ultimele săptămâni. Turcia a semnat acorduri pe termen lung pentru achiziţionarea de gaz natural lichefiat din SUA după ce Trump s-a întâlnit cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan.
Joi, Ungaria, unul dintre cei mai mari cumpărători de gaz rusesc rămaşi din UE, a semnat un acord pentru importul de GNL de la compania Engie din Franţa.
Miercuri, miniştrii de finanţe ai G7 – grupul celor mai puternice economii democratice – au declarat că vor creşte în comun presiunea asupra Rusiei, vizându-i pe cei care continuă să-şi mărească achiziţiile de petrol rusesc.
