În februarie, actorul Timothée Chalamet a glumit într-un interviu: „Nu vreau să lucrez în balet sau operă, sau, știi tu, în domenii în care se spune: «Hei, mențineți tradiția asta vie», chiar dacă, de fapt, nimănui nu i mai pasă de asta”.
Comentariile sale au devenit virale, ridicând vechea întrebare: „Sunt formele de artă precum muzica clasică pe cale de dispariție?”, potrivit ABC.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Sentimentul copleșitor din mediul online părea să fie exact opusul, mulți ieșind în apărarea artelor clasice.
ABC News a analizat recent comentariile lui Chalamet. Au citat date financiare de la două dintre cele mai cunoscute companii artistice din Australia, Opera Australia și The Australian Ballet, care au înregistrat pierderi operaționale semnificative. Rapoartele de la Live Performance Australia au arătat, de asemenea, scăderi ale audienței.
În același an, audiența pentru muzica contemporană live a atins un nivel record.
Dr. Megan Burslem, muzicolog și prezentatoare a emisiunii ABC Classic Breakfast, consideră că această concentrare asupra profitabilității poate fi o narațiune dăunătoare.
„Un lucru nu trebuie să fie profitabil din punct de vedere financiar pentru a avea sens și valoare”.
Pe lângă ideea că ar fi o formă de artă „moartă”, un alt mit este că tinerii nu sunt interesați.
Un studiu realizat în 2022 de Royal Philharmonic Orchestra a constatat că 65% dintre persoanele sub 35 de ani ascultă regulat muzică orchestrală.
Un articol din Forbes a arătat că în unele orchestre mari, mai mult de jumătate din public este format din generația Z, mileniali sau generația X.
„Ne propunem în mod deliberat să ne întâlnim cu oamenii acolo unde se află ei”, a declarat pentru Forbes Marie-Hélène Bernard, președinta și CEO-ul Orchestrei Simfonice din St. Louis.
Rețelele sociale au schimbat modul în care muzica clasică este descoperită.
Un exemplu este pianistul și compozitorul australian Bailey Pickles. La doar 22 de ani, Pickles are 1,7 milioane de urmăritori pe rețelele sociale.
„Nu aș fi ajuns aici fără ea. Am avut un noroc imens”, mărturisește el. „Rețelele sociale sunt cel mai puternic instrument pe care și l-ar putea dori cineva”.
Muzica clasică este parte integrantă din viața de zi cu zi.
Ea apare în filme, seriale, jocuri video și chiar în muzica pop, unde artiști precum Beyoncé sau Celine Dion au folosit fragmente din repertoriul clasic.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Compozitorii continuă să spună poveștile epocii noastre, iar scena devine mai diversă și mai incluzivă.
Burslem ar fi fericită să nu mai răspundă la întrebarea dacă muzica clasică este „moartă”.
„Aud atât de multe povești despre oameni care spun că această muzică le-a salvat viața. Asta înseamnă ea pentru oameni”.
Așadar, fie că o auzi în filme, în jocuri video sau într o sală de concert, muzica clasică continuă să fie prezentă, doar modul în care este ascultată s-a schimbat.
