Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos nu au fost niciodată mai aproape de putere în Statele Unite, constată „Tribune de Geneve” într-o analiză care încearcă să înțeleagă dacă sunt „oligarhii” americani o amenințare pentru democrația lumii.
Ei domnesc peste mari părți ale economiei americane, de la tehnologie la spațiu, până în punctul de a amenința democrația, potrivit președintelui Joe Biden, care le atribuie o influență similară cu cea a oligarhilor din alte țări, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
„O oligarhie se conturează în America” și „amenință în mod concret întreaga noastră democrație, drepturile și libertățile noastre fundamentale”, a avertizat miercuri șeful statului în exercițiu, în timpul unui discurs de adio către țară.
Joe Biden este astfel îngrijorat de „concentrarea periculoasă a puterii în mâinile unor foarte puțini ultrabogați” și „consecințele periculoase dacă puterea lor este lăsată fără limite”. El a vorbit despre ascensiunea unui „complex tehnologic-industrial” cu influență majoră, un termen care a amintit de „complexul militar-industrial” asupra căruia unul dintre predecesorii săi, Dwight Eisenhower, a avertizat în 1961.
Simbol al sosirii în vârful acestei generații de antreprenori care a marcat începutul secolului XXI, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Mark Zuckerberg, șeful Meta, și Elon Musk, la cârma Tesla și SpaceX în special, vor figura printre invitații de onoare la ceremonia de învestire a lui Donald Trump de luni, 20 ianuarie.
După ce și-au păstrat distanța față de dezvoltatorul imobiliar în timpul primului său mandat, acești șefi 2.0 s-au apropiat aparent de el, în special Elon Musk, care a oferit peste un sfert de miliard de dolari pentru a-l susține pe Donald Trump în timpul campaniei prezidențiale.
Termenul de oligarhie se referă la coluziunea dintre guvernul politic și principalii factori de decizie economică ce pot beneficia de favoruri și avantaje care împiedică funcționarea liberă a pieței. Cuvântul a intrat în limbajul obișnuit odată cu căderea Uniunii Sovietice, care a văzut puterea rusă distribuind controlul asupra sectoarelor întregi ale industriei unui grup restrâns de indivizi.
Marile figuri ale tehnologiei au plecat de la nimic, au înființat start-up-uri care au ajuns să devină mastodonți ai economiei americane și globale, fără nicio contribuție din partea puterii politice, chiar dacă mai multe dintre aceste companii au acum contracte majore cu guvernul.
„Nu cred că este corect să îl compar pe Musk cu oligarhii regimurilor autoritare”, a spus Lorenzo Castellania, profesor de istorie la Universitatea Luiss din Roma. “Se încadrează mai mult într-o tipologie foarte americană, în special în categoria marilor lideri de industrie care au apărut pe scena politică la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX”, argumentează academicianul.
Niciunul dintre baronii economici ai acestei perioade numită adesea „epoca de aur” a industrializării în Statele Unite, de la bancherul John Pierpont Morgan până la regele oțelului Andrew Carnegie, nu a afișat o apropiere directă de guvernele epocii.
David Lingelbach, profesor de antreprenoriat la Universitatea din Baltimore, nu ezită să folosească termenul de oligarhi pentru a desemna actuala clasă a marilor patroni. „Aproape nimeni nu a avut mai multă putere în istoria Statelor Unite”, spune el. „Numai epoca lui John D. Rockefeller și Andrew Carnegie este comparabilă”.
„Sistemul american a fost o democrație în cea mai mare parte a istoriei sale, în ciuda prezenței oligarhilor”, continuă el. „Dar ceea ce se întâmplă astăzi este diferit”. Pentru David Lingelbach, nu atât averea lor sau dimensiunea companiilor lor îngrijorează, ci faptul „că folosesc dezinformarea pentru a submina bazele democrației americane, sub pretextul apărării libertății de exprimare”.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
De când a preluat controlul asupra rețelei sociale Twitter, devenită acum X, Elon Musk a folosit această platformă în special ca un vector pentru discursul politic susținut de teorii ale conspirației și acuzații false, fără a exista vreo moderare a conținutului.
Mark Zuckerberg a decis săptămâna trecută să renunțe la verificarea faptelor pe rețelele sociale controlate de Meta, Facebook și Instagram. „Este această tendință puternică pe care nu am mai văzut-o până acum”, spune David Lingelbach.
Pentru Lorenzo Castellania, greutatea ego-urilor ar putea totuși să slăbească legăturile dintre Elon Musk și Donald Trump, a cărui apropiere este semnificativ mai puternică decât cu celelalte nume mari din tehnologie. „Una dintre cele mai interesante evoluții ale acestui mandat”, spune el, „va fi să vedem dacă această conviețuire va dura”.
