Cei mai mulți dintre noi am auzit, la un moment dat, că „nu arătăm prea bine”. Și cel mai probabil eram bolnavi sau nu se simțeam bine. Și tot cel mai probabil persoana care făcea această afirmație era o femeie. Acum, un nou studiu a arătat că, într-adevăr, femeile recunosc mai ușor fețele bolnave.
Oamenii se folosesc adesea de indicii faciale nonverbale, precum pleoapele lăsate sau buzele palide, pentru a detecta boala la ceilalți, posibil ca mecanism de protecție împotriva infecțiilor. Însă de departe femeile recunosc mai ușor fețele bolnave, arată studiul publicat de jurnalul Evolution and Human Behavior și citat de Medical Xpress.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
În cadrul unor cercetări anterioare, subiecții au fost rugați să evalueze semnele de boală de pe chipurile altor persoane, însă adesea au fost folosite fotografii manipulate sau imagini cu persoane la care starea de boală fusese indusă artificial. În noul studiu, cercetătorii au vrut să afle dacă indivizii cu adevărat bolnavi sunt percepuți ca atare sau ca având o expresie de „lâncezeală” și dacă această recunoaștere diferă în funcție de sex.
În acest scop, echipa a recrutat 280 de studenți, dintre care 140 bărbați și 140 femei, care au evaluat 24 de fotografii. Imaginile prezentau 12 persoane diferite, surprinse atât în perioade de boală, cât și sănătoase.
Subiecții au fost întrebați dacă simțeau că pot aborda persoana din fotografie și dacă aceasta părea fericită, obosită sau apatică.
Într-adevăr, femeile au demonstrat o acuratețe mai mare când a venit vorba despre diferențierea fețelor bolnave de cele sănătoase, în comparație cu bărbații, au explicat autorii studiului.
De ce femeile sunt mai bune la acest capitol
Analiza a confirmat ipoteza: femeile, în medie, au fost mai sensibile la semnele de boală de pe chipuri. Diferența a fost mică, dar semnificativă din punct de vedere statistic și constantă pe parcursul studiului.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Există două ipoteze principale care ar putea explica această diferență. Prima este „ipoteza îngrijitorului principal”, conform căreia femeile, fiind de-a lungul istoriei principalele îngrijitoare ale copiilor, ar fi evoluat pentru a detecta mai eficient boala. Recunoașterea rapidă a semnalelor nonverbale de boală ar fi sporit șansele de supraviețuire ale urmașilor.
A doua este „ipoteza evitării contaminării”. Autorii studiului sunt de părere că femeile experimentează niveluri mai ridicate de dezgust față de bărbați, ceea ce le-a ajutat de-a lungul vieții, mai ales cea reproductivă. ”Prin urmare, femeile ar fi fost supuse, per ansamblu, unei presiuni selective mai mari pentru evitarea bolilor față de bărbați”, mai spun autorii studiului.
