Pentru a se adăposti de iarnă dar și de un posibil inamic, Finlanda pare să smulgă spațiu din măruntaiele pământului, scrie „Corriera Della Sera”, analizând scenariul unei ipotetice invazii ruse în țările scandinave.
Astfel, dedesubtul capitalei Helsinki se desfășoară o rețea de 300 de kilometri de tuneluri care nu găzduiesc doar liniile de metrou, ci și spații comerciale, parcări, centre sportive și piste de kart. De multe ori aceste tuneluri au o dublă funcțiune: în cazul unui atac inamic, în 72 de ore, trebuie să poată fi transformate în adăposturi pentru populație. Și astfel, piscina Itäkeskus săpată în piatră – cu șase saune și o sală de masaj – poate oferi adăpost pentru 3.800 de locuitori în caz de pericol, potrivit stiripesurse.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
Prin lege, din anii 1950, fiecare bloc și fiecare clădire de birouri din Finlanda trebuie să aibă un buncăr. Motivele sunt istorice și geografice: țara are o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia și între 1918 și 1944 a purtat trei războaie sângeroase care au costat-o 120 de mii de morți – dintr-o populație care la acea vreme era în jur de 3,5 milioane. Invazia rusă a Ucrainei a scos la suprafață temerile finlandezilor și a împins autoritățile în subteran, pentru a număra acele adăposturi construite timp de o jumătate de secol în urmă: recensământul ordonat în 2022 de Ministerul de Interne a numărat 5 mii în capitală și 50.500 împrăștiate în toată țara, suficient pentru a oferi imediat adăpost pentru 4,8 din cei 5,5 milioane de locuitori.
„În 72 de ore putem rezolva majoritatea problemelor”, ne-a asigurat în urmă cu doi ani locotenent-colonelul Petri Toivonen, care conduce comitetul care identifică riscurile la adresa securității țării și planifică soluțiile, și care aselectat 57 de sarcini strategice pentru a asigura cele 7 funcții vitale ale societății: de la securitatea internă la apărare, de la activități internaționale la servicii, până la reziliența psihologică. Abordarea finlandeză este împărtășită, cu diferite nuanțe, de toți vecinii nordici cu vedere la Marea Baltică.
În cazul unei invaziii: „Apă, morcovi, iod: aprovizionare pentru 72 de ore”
Pe lângă marele mister al Nord Stream – gazoductul care leagă Rusia și Germania și care la 26 septembrie 2022 a explodat sub apă fără ca responsabilii să fi fost identificați – au existat o multitudine de accidente mici sau presupuse: cabluri submarine rupte, atacuri cibernetice asupra unor site-uri guvernamentale și infrastructură critică, sau drone care zboară prea aproape de bazele militare. Cel mai recent caz, în urmă cu o lună, priveacablurile de fibră optică care leagă Finlanda și Suedia: se credea că ar fi vorba de un sabotaj rusesc, cand în schimb, fuseseră tăiate din greșeală. Aceste incidente – împreună cu invazia Ucrainei – au contribuit la creșterea paranoiei cetățenilor nordici și a vigilenței guvernelor lor.
În Danemarca, de exemplu, în luna iunie, Agenția de Management al Urgențelor a trimis tuturor rezidenților adulți, un e-mail cu instrucțiuni despre câte pături, mâncare, apă – trei litri de persoană – și medicamente ar trebui să aibă în casă pentru a face față unei crize bruște. „Dacă poți rezista timp de trei zile pe cont propriu”, spunea mesajul, „autoritățile se pot concentra pe stabilizarea situației”. Nimeni – a subliniat ministrul Troels Lund Poulsen – „ar trebui să se sperie de acest mesaj: Danemarca nu este amenințată de un atac convențional imediat”.
În același timp, guvernul condus de Mette Frederiksen a înființat un Minister de Criză pentru a răspunde amenințărilor hibride și spionajului rusesc, pentru a gestiona situațiile de urgență și a crește securitatea publică. „Trebuie să ne pregătim să luptăm împotriva a din ce în ce mai multe atacuri cibernetice”, a explicat premierul la sfârșitul lunii august. „În caz contrar, riscăm ca infrastructurile noastre critice să fie neutralizate”.
În Suedia, la mijlocul lunii noiembrie, locuitorii au primit o broșură – intitulată În caz de criză de război, adresată tuturor familiilor și distribuită în 5 milioane de exemplare – cu informațiile necesare pregătirii și depășirii unui conflict sau a unei crize bruște. Prima ediție datează din cel de-al Doilea Război Mondial, apoi a fost actualizată în timpul Războiului Rece, iar ultima dată în urmă cu șase ani. Guvernul de la Stockholm a decis să publice o nouă versiune din cauza a ceea ce numește „o înrăutățire a securității”, care a dublat numărul paginilor. Contextul global s-a schimbat, a remarcat în ultimele luni ministrul Apărării Civile Carl-Oskar Bohlin , iar informațiile furnizate familiilor suedeze trebuie să reflecte aceste schimbări.
Ei recomandă, așadar, cetățenilor să se aprovizioneze cu cartofi, varză, morcovi și ouă, dar și cu borcane cu sos bolognez și pungi de supă de afine pentru a supraviețui 72 de ore. În special, însă, în noua versiune s-a pus un accent mai mare pe partea care se referă la rezistența la o posibilă invazie. „Dacă Suedia ar fi atacată de altă țară, nu ne-am preda niciodată”, se arată în document. „Toate informațiile referitoare la încetarea rezistenței vor fi false.”
Mai mult sau mai puțin în aceleași zile, Norvegia – care împarte cu Rusia o graniță de aproape 200 de kilometri – a trimis cetățenilor o broșură cu instrucțiuni pentru a supraviețui o săptămână în cazul unor evenimente climatice extreme, război sau alte amenințări: în interior era o listă cu alimente de lunga durată precum conserve de fasole, batoane energizante sau paste, dar și medicamente și tablete de iod pentru a fi folosite in cazul unui „accident” nuclear. „Am trimis 2,2 milioane de exemplare, una pentru fiecare gospodărie din țară”, a explicat pentru BBC Tore Kamfjord, șeful campaniei de auto-pregătire a protecției civile norvegiene.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
Cea mai recentă versiune datează din 2018 și a fost actualizată nu doar din motive geopolitice, ci și pentru a răspunde schimbărilor climatice: inundațiile și avalanșele au crescut, a explicat Kamfjord, iar odată cu ele și pericolele. „O bună pregătire pentru situații de urgență este o investiție în siguranța ta și a familiei tale”, se spune în broșura guvernamentală. „Dacă ne urmați sfaturile, veți fi gata să faceți față situațiilor de urgență”.
Finlanda a pregătit și ea o nouă broșură digitală – cea pe hârtie, au precizat ei, ar fi costat milioane și nu ar fi putut fi actualizată – prin care oferă locuitorilor săi toate informațiile necesare: ei merg până la a explica cum ar reacționa președintele și guvernul în cazul unui atac armat, subliniind că țara este „bine pregătită pentru autoapărare”. Nu este alarmism, ci pragmatism, așa cum ne-a explicat în 2022 ministrul de externe finlandez de atunci Pekka Haavisto. „Privim lucrurile din perspectiva celor 100 de ani”, ne-a spus el chiar în zilele în care țara sa, lăsând în urmă decenii de neutralitate, a fost admisă în NATO.
