Nivelurile record de gaze cu efect de seră au contribuit la creşterea temperaturilor până la un maxim istoric în 2024, accelerând topirea gheţarilor şi a gheţii marine, creşterea nivelurilor mării şi aducând omenirea mai aproape de un prag esenţial al încălzirii globale, a precizat miercuri organismul specializat în meteorologie al ONU, potrivit Reuters.
Temperaturile medii înregistrate anul trecut au fost cu 1,55 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, depăşind recordul anterior, din 2023, cu 0,1 grade Celsius, a precizat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) în raportul său climatic anual.
Citeşte şi: Veaceslav Platon rămâne în custodia autorităților britanice – Stiripesurse.md
Statele lumii au convenit prin Acordul de la Paris, semnat în 2015, să depună eforturi pentru a limita creşterea temperaturilor la pragul de 1,5 grade Celsius peste media înregistrată în perioada 1850-1900.
Conform unor estimări preliminare, creşterea medie pe termen lung curentă este cuprinsă între 1,34 şi 1,41 grade Celsius, apropiindu-se, dar fără să depăşească pragul stabilit la Paris, potrivit OMM.
”Un lucru trebuie subliniat foarte clar şi anume că un singur an peste creşterea de 1,5 grade Celsius nu înseamnă că pragul menţionat în Acordul de la Paris a fost depăşit în mod formal”, a declarat John Kennedy, coordonator ştiinţific al OMM şi autor principal al studiului.
Dar incertitudinea este cuprinsă în date, ceea ce înseamnă că ea nu poate fi exclusă, a spus el cu prilejul unei conferinţe de presă.
Potrivit raportului, este posibil ca şi alţi factori să fi determinat creşterea temperaturilor globale anul trecut, inclusiv modificări ale ciclului solar, o erupţie vulcanică masivă şi o scădere a aerosolilor de răcire.
Deşi într-un mic număr de regiuni s-au înregistrat temperaturi în scădere, vremea extremă a provocat pagube în diferite locuri de pe glob: secete care au cauzat penurii alimentare şi incendii de vegetaţie ce au dus la strămutarea a 800.000 de persoane, cel mai ridicat număr de la începutul înregistrărilor de acest tip în 2008.
Temperaturile ridicate de la suprafaţa oceanelor au înregistrat, de asemenea, un record, iar rata încălzirii se accelerează, concentraţiile în creştere de CO2 în oceane determinând creşterea nivelurilor de acidificare.
Gheţarii şi gheaţa marină au continuat să se topească într-un ritm rapid, ceea ce a determinat creşterea nivelului mărilor până la un nou maxim. Din 2015 până în 2024, nivelul mărilor a crescut în medie cu 4,7 milimetri anual, în comparaţie cu 2,1 milimetri în perioada 1993-2002, potrivit datelor OMM.
John Kennedy a avertizat totodată asupra implicaţiilor pe termen lung a topirii gheţii în regiunile arctice şi antarctice.
”Schimbările din aceste regiuni pot afecta tiparul de ansamblu al circulaţiei curenţilor oceanici, ceea ce afectează clima la nivel global. Ceea ce se întâmplă la poli nu rămâne neapărat la poli”, a adăugat el.
