Considerat principalul susţinător financiar al regimului sirian, Rami Makhlouf s-a văzut dintr-odată încolţit de puterea de la Damasc, ceea ce l-a determinat să facă declaraţii publice, care au evidenţiat tensiuni existente între omul de afaceri şi vărul său, preşedintele Bashar al-Assad, ce se străduieşte să-şi consolideze puterea după nouă ani de război, potrivit unor experţi, citaţi luni de AFP, potrivit agerpres.
Omul de afaceri în vârstă de 51 de ani a dat publicităţii două înregistrări video surprinzătoare pe Facebook, în care i se adresează preşedintelui Al-Assad, vărsându-şi năduful cu privire la arierate cerute de stat şi de măsurile de intimidare din partea serviciilor de securitate.
Citeşte şi: Ambasadorul maltez în Finlanda o compară Angela Merkel cu Hitler
“El simte presiunea care creşte pentru a-l marginaliza”, afirmă Jihad Yazigi, director al site-ului economic online The Syria Report. “El a încercat mult timp să reziste, înainte de a-şi juca ultima carte şi a expune disensiunile familiale” la lumina zilei, spune Yazigi, adăugând că aceasta “îl va costa scump”.
Totuşi, o prietenie care datează din copilărie îi leagă pe preşedintele sirian şi pe Makhlouf, vizat de sancţiunile americane şi europene împotriva Damascului, notează AFP.
În prezent, Makhlouf conduce în continuare Syriatel, primul operator de telefonie mobilă al ţării, mândria economiei naţionale, scrie France Presse.
Disputa sa cu puterea a izbucnit în vara anului 2019, când autorităţile au preluat controlul organizaţiei sale caritabile, înainte de a-i dizolva miliţiile afiliate.
În decembrie, când guvernul a îngheţat averile mai multor oameni de afaceri pentru evaziune fiscală şi îmbogăţire ilegală în timpul războiului, Makhkouf a fost vizat în special.
“În acest tip de regim autocratic, nimeni nu este la adăpost de ukaz”, subliniază analistul Fabrice Balanche. Evocând “campaniile anticorupţie, recurente, deşi ineficiente” în Siria, el aminteşte că obiectivul nemărturisit este adesea “să facă să cadă capetele prea ridicate”.
Este în orice caz un afront pentru cel care a cunoscut o ascensiune fulgerătoare când Bashar al-Assad a preluat puterea de la tatăl său Hafez în 2000, devenind un pilon al liberalizării economice în forţă.
Înainte de războiul din 2011, activităţile sale înglobau domeniile imobiliar şi al electricităţii. “El controla părţi întregi” din economie, rezumă Yazigi, amintind că “nimeni nu putea investi în anumite domenii fără să treacă pe la el”.
De la începutul manifestaţiilor prodemocraţie în 2011, Makhlouf este una dintre figurile cele mai criticate de opoziţie, care îl acuză că şi-a “adjudecat” economia ţării.
Nimeni nu ştie exact amploarea averii sale, evaluată la mai multe miliarde de dolari şi care ar fi crescut şi mai mult de la începutul războiului.
“Guvernul ar fi luat mulţi bani de la oamenii de afaceri. S-ar părea că Makhlouf ar fi refuzat să plătească la un moment dat după ce a finanţat mult timp efortul de război”, indică un diplomat arab de la Beirut. Potrivit unor informaţii, el ar fi încercat să scoată bani din ţară, adaugă diplomatul citat. Dar căderea în dizgraţie ar putea să aibă legătură cu statutul său de “greu” al economiei siriene în condiţiile în care statul se confruntă cu o “nevoie presantă de lichidităţi”, mai adaugă diplomatul.
Economia Siriei a continuat să se deterioreze în ultimele luni: lira siriană se devalorizează constant în faţă dolarului, în timp ce inflaţia a depăşit 100% în 2019.
În timpul războiului, intervenţiile publice ale lui Makhlouf pot fi numărate pe degetele de la o mână, aşa că faptul că în aprilie şi-a deschis un cont pe Facebook a provocat o mare surpriză.
Într-o primă înregistrare video adresată lui Bashar al-Assad, el afirmă că Trezoreria publică îi cere 178,5 milioane de dolari ca impozit (162,2 milioane de euro) şi pledează pentru o reeşalonare, invocând caracterul vital al supravieţuirii Syriatel.
În a doua înregistrare, el denunţă “presiuni” ale “serviciilor de securitate” care i-au arestat angajaţi – câteva zeci – confirmă Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO).
Criza i-a determinat pe experţi să evoce presiuni ale Moscovei, care ar fi putut cere Damascului să găsească finanţări alternative. Unele media au evocat chiar rivalităţi familiale, implicând-o pe prima doamnă, Asmaa al-Assad.
Citește și: CUTREMUR în Roma! Locuitorii Cetăţii Eterne au fost treziţi de unda telurică!
“S-ar putea ca Asmaa să încerce să-şi asigur viitorul şi pe cel al fiului ei”, îndepărtând familia Makhlouf, consideră Yazigi.
Tensiunile amintesc de rivalităţile din anii 1980 între Hafez al-Assad şi fratele său Rifaat, care în cele din urmă s-a autoexilat.
“Bashar ‘elimină’ un văr deranjant, la fel cum tatăl său ‘l-a eliminat’ pe Rifaat”, afirmă Balanche. El nuanţează totuşi că, în cazul lui Rami, Bashar al-Assad se va mulţumi doar să-i taie aripile”.
