Un comentariu aparent aruncat în treacăt de președintele SUA, Donald Trump, a produs unde de șoc la Washington și în capitalele europene.
Afirmația potrivit căreia Vladimir Putin i-ar fi povestit personal despre un presupus atac ucrainean pe teritoriul Rusiei reaprinde vechi temeri legate de modul în care Trump evaluează informațiile și de ce consecințe poate avea acest lucru pentru războiul din Ucraina, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
O remarcă „casual”, cu efecte majore
Momentul declanșator nu a fost un briefing secret sau un document oficial, ci o declarație făcută marți la reședința sa de la Mar-a-Lago, în timp ce îl primea pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, observă jurnalistul Alex Raufoglu, de la Kyiv Post. Întrebat de ce este „furios” în legătură cu un presupus atac ucrainean asupra unei reședințe a lui Putin, Trump a răspuns direct: „Știți cine mi-a spus despre asta? Președintele Putin mi-a spus.”
Afirmația, nesusținută de dovezi publice, a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât a venit la doar câteva ore după o convorbire telefonică Trump-Putin și la o zi după o întâlnire tensionată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Foarte furios”, dar fără confirmări
Trump a catalogat presupusul atac drept „o escaladare inacceptabilă”, deși a admis că incidentul s-ar putea să nu fi avut loc. „Este posibil și asta, cred. Dar președintele Putin mi-a spus în această dimineață că s-a întâmplat.”
Pentru criticii din SUA și Europa, episodul întărește o suspiciune mai veche: disponibilitatea președintelui american de a lua de bun cuvânt afirmațiile liderului de la Kremlin, chiar și atunci când Kievul le neagă, iar serviciile de informații americane nu le confirmă public, punctează Alex Raufoglu.
Manualul Kremlinului, reluat
Controversa pornește de la acuzațiile Moscovei potrivit cărora Ucraina ar fi lansat zeci de drone cu rază lungă spre regiunea Novgorod, vizând o reședință folosită de Putin. Rusia a prezentat rapid episodul drept o amenințare directă la adresa președintelui.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că poziția de negociere a Moscovei va fi „revizuită” – o tactică familiară a Kremlinului, care folosește incidente disputate pentru a justifica escaladări sau cereri mai dure la masa negocierilor.
Ucraina a respins categoric acuzațiile. „Această presupusă poveste despre un «atac asupra reședinței» este o invenție completă”, a scris Zelenski pe X, acuzând Moscova că încearcă să creeze un pretext pentru noi lovituri asupra Kievului.
Republicanii, tot mai critici
Atitudinea de tip „vom afla” afișată de Trump nu a liniștit spiritele pe Capitol Hill. Inclusiv republicani influenți au cerut prudență.
Congresmanul Don Bacon (republican – Nebraska) a transmis că „președintele Trump și echipa sa ar trebui să verifice mai întâi faptele”, subliniind că „Putin este un mincinos notoriu”. Fostul congresman Adam Kinzinger (republican – Illinois) a mers și mai departe, afirmând că „de un an, Putin îl minte, iar Trump îl crede”, calificând situația drept „o rușine pentru națiune”.
Distanța față de propriile servicii de informații
Analiza publicată de Kyiv Post subliniază și un alt aspect sensibil: relația președintelui american cu comunitatea de informații. Fostul ambasador al SUA în Ucraina, Steven Pifer, a remarcat că Trump „are la dispoziție cea mai mare și mai bine finanțată comunitate de informații din lume”, dar a preferat să se bazeze pe ce i-a spus Putin.
Casa Albă nu a precizat dacă Trump a primit sau nu un briefing care să confirme acuzațiile Rusiei înainte de declarațiile publice, alimentând neliniștea aliaților europeni.
Avertismentul Europei
Cu o zi înainte de declarațiile de la Mar-a-Lago, lideri europeni discutaseră cu Trump și Zelenski despre direcția negocierilor. Tonul a fost politicos, dar ferm: Europa a avertizat împotriva oricăror concesii teritoriale fără garanții de securitate clare și scrise pentru Ucraina.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Mesajul a fost limpede: protecțiile pentru Ucraina trebuie stabilite înainte de armistiții, referendumuri sau discuții despre frontiere. Iar întrebarea-cheie a rămas în aer – ce se întâmplă dacă Rusia spune pur și simplu „nu”?
Războiul narațiunilor
Pentru oficialii și analiștii ucraineni, reacția lui Trump se înscrie într-o strategie cunoscută a Kremlinului: impunerea unei narațiuni înainte ca faptele să fie verificate. Yuriy Boyechko, directorul organizației Hope for Ukraine, avertizează că, tratându-l pe Putin ca pe un partener egal, Trump riscă să legitimeze discursul agresorului și să împingă Ucraina în plan secund.
Pe măsură ce declarațiile de la Mar-a-Lago continuă să producă ecouri, miza nu mai este doar una diplomatică. Întrebarea centrală este pe cine crede președintele SUA atunci când versiunile se ciocnesc: Kievul, Moscova sau propriile servicii de informații.
Răspunsul lui Trump a fost simplu: „Președintele Putin mi-a spus.”
