Primii actori ai actualei febre a achizițiilor de aur, fără precedent din 1950, sunt băncile centrale, în special cele ale statelor nealiniate politicilor occidentale, notează Philippe Escande, editorialist economic la „Le Monde”
Este un reflex arhaic, venit dintr-o epocă despre care credeam că s-a terminat. Aurul fascinează și atrage, ca pe vremea conchistadorilor. „Relicva barbară”, cum îi plăcea să o numească economistul britanic John Maynard Keynes (1883-1946) pentru a o descalifica, revine. Și nu doar cu investitorii bogați care caută protecție împotriva inflației și a riscurilor geopolitice. Primii actori din această nouă renaștere sunt nimeni alții decât băncile centrale, scrie LE MONDE, potrivit RADOR.
Potrivit World Gold Council, care colectează date globale, acestea au cumpărat 1.130 de tone de aur în 2022, o creștere de 152% față de anul precedent. Din 1950 nu s-a mai văzut un asemenea entuziasm. Cei mai mari deținători și cumpărători sunt Statele Unite, China și Europa. Însă campioana achizițiilor în 2022 este Banca Centrală a Turciei, care și-a umplut cuferele cu încă 148 de tone. Orientul Mijlociu a fost, de asemenea, foarte activ.
De unde această emoție? Investiția nu este cea mai profitabilă, prețurile sunt la cel mai mare nivel și banii lipsesc în altă parte, mai ales în țări sărace precum Egiptul, care a achiziționat 47 de tone în 2022. Pentru a înțelege acest lucru, analiștii HSBC sondează în fiecare an peste 80 de bănci centrale. Potrivit Financial Times, care a publicat rezultatele pe 23 aprilie, motivul principal nu este inflația, ci războiul. Peste 40% dintre băncile centrale intervievate citează riscurile geopolitice drept motiv principal, comparativ cu doar 23% în 2021, înainte de conflictul din Ucraina.
Tot mai multe sancțiuni
Evenimentul declanșator este înghețarea activelor străine ale băncii de stat a Rusiei de către Statele Unite și aliații săi. Moscova, de asemenea producător de metal galben, păzește cu atenție rezervele de aur din interiorul granițelor sale. Este posibil ca acest lucru să fi convins unele țări să-și sporească rețeaua de siguranță financiară prin creșterea rezervei de aur. Mulți dintre cumpărătorii din 2022 sunt din țări nealiniate.
Dar acesta nu este singurul motiv pentru actuala febră aurului. Celălalt motiv se numește dolar. Într-o postare interesantă publicată tot de Financial Times pe 23 aprilie, finanțatorul indian Ruchir Sharma subliniază dorința multor națiuni, precum India și Brazilia, de a găsi alternative la dolar. Potrivit FMI, acesta reprezintă puțin sub 60% din rezervele valutare globale, deținute de băncile centrale, față de 20% pentru euro și 2,7% pentru renminbi (yuanul) chinez.
Totuși, tot mai multe țări sunt afectate de sancțiunile impuse de Statele Unite în numele dolarului. Potrivit lui Ruchir Sharma, și el președinte al Rockefeller International, aproape 30% din țările lumii sunt sub sancțiuni americane, europene, japoneze sau britanice, față de doar 10% în anii 1990. Iar „afacerea rusă” a demonstrat că acești aliați occidentali sancționează și actori mai mari. Refugiul în aur ar putea fi una din armele rebeliunii împotriva dolarului, explică Sharma. O revoltă „strălucitoare și ancestrală” împotriva puternicilor acestei lumi.
