Intensificarea diplomației publice în jurul posibilelor negocieri directe dintre Rusia și Ucraina indică desfășurarea unor tratative serioase în culise, scrie The Economist într-un articol publicat pe 12 mai. Potrivit sursei, zilele următoare ar putea fi decisive pentru viitorul războiului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a provocat pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, la o întâlnire directă în Istanbul, pe 15 mai, sub condiția unui armistițiu – cerere pe care Rusia a refuzat-o până acum. Această inițiativă este descrisă de jurnaliști drept „cea mai promițătoare speranță de progres de la începutul războiului”.
Liderii europeni care s-au aflat recent la Kiev au propus Moscovei o încetare necondiționată a focului pentru 30 de zile, începând cu 12 mai, cu scopul de a evidenția că Rusia este partea care continuă agresiunea și de a-l încuraja pe Donald Trump să exercite mai multă presiune asupra Kremlinului.
Totuși, declarațiile președintelui american, care a numit acest moment un „potențial punct de cotitură pentru Rusia și Ucraina” și l-a îndemnat pe Zelenski să accepte imediat negocierile directe, au slăbit poziția comună a europenilor, care sperau într-un front unit.
The Economist notează că Trump pare a rămâne centrul în jurul căruia gravitează toate părțile implicate, fiecare ajustându-și discursul în funcție de pozițiile acestuia. Cu toate acestea, Putin joacă la rândul său o carte dură și imprevizibilă.
Publicația conchide că, deși armistițiul pare improbabil în prezent, iar eventualele negocieri au șanse reduse să producă rezultate imediate, nu sunt excluse „schimbări dramatice” în zilele următoare.
