Numele foştilor eurodeputaţi Cristian Buşoi şi Tudor Ciuhodaru, precum şi al actualului membru al Parlamentului European, Daniel Buda, sunt menţionate în investigaţia mai multor publicaţii belgiene despre lobby-ul Huawei în Parlamentul European, după ce cei trei au semnat în 2021 o scrisoare de susţinere pentru compania chineză prin care cereau executivului UE să modifice legislaţia restrictivă care făcea ca accesul firmei la reţelele 5G din UE să fie dificil, relatează portalul Follow the Money, potrivit stiripesurse.ro.
Scrisoarea semnată de opt eurodeputaţi în 2021, a fost o reacţie la o alta, cosemnată de 41 de membri ai Parlamentului European, care cerea excluderea Huawei şi a concurentului său ZTE din reţelele 5G din întreaga Europă.
Cea din urmă scrisoare, cunoscută la Bruxelles sub numele de scrisoarea “Nokia”, după numele unui competitor european al Huawei, era datată octombrie 2020 şi îndemna de asemenea la interzicerea finanţării UE pentru utilizarea tehnologiei de la companii de mare risc din China. Printre semnatari se numărau eurodeputaţi eurodeputaţi cunoscuţi precum fostul comisar european Andrus Ansip, politicianul german Sven Giegold din grupul verzilor şi fostul premier lituanian Andrius Kubilius, care este în prezent comisar european pentru apărare.
Citeşte şi: Maia Sandu vorbeşte despre ingerinţele Rusiei în regiune – Stiripesurse.md
Un grup mic, de opt eurodeputaţi, a adoptat însă o poziţie contrară, scrie Follow the Money. Cei opt au semnat o contra-scrisoare, în care au avertizat asupra “rasismului tehnologic”, argumentând că excluderea companiilor în funcţie de locul din care provin este discriminatorie.
“Din nefericire, unele state membre au interzis sau intenţionează să interzică utilizarea dispozitivelor 5G străine din motive ascunse şi dintr-o teamă nefondată de riscuri de securitate naţională şi chiar fac presiuni asupra altora să li se alăture”, se menţionează în scrisoare.
Printre semnatari se află Cristian-Silviu Buşoi, care l-a momentul respectiv era preşedintele puternicei Comisii a PE pentru Industrie, cercetare şi energie (ITRE), scrie Follow the Money. De asemenea, într-un gest care pare unul de răzgândire, Giuseppe Ferrandino, un eurodeputat italian care a semnat scrisoarea “Nokia”, a semnat şi a doua scrisoare. Printre cosemnatarii scrisorii, postată de portalul belgian pe site-ul său, se află şi Tudor Ciuhodaru, pe atunci eurodeputat în grupul S&D şi eurodeputatul PNL Daniel Buda, care este membru al PE şi în actuala legislatură. În total, scrisoarea este semnată de şase eurodeputaţi din grupul PPE şi doi din grupul S&D, cinci italieni şi trei români.
Într-o reacţie postată joi pe pagina sa de Facebook, Buşoi a negat că ar fi printre semnatarii scrisorii favorabile Huawei.
“Pentru corecta informare a publicului, în legătură cu informaţiile care au apărut în legătură cu o scrisoare trimisă în 2021 către Comisia Europeană, fac următoarea precizare: din verificările e-mailului oficial de la Parlamentul European şi cu foştii mei asistenţi, nu am găsit nicio corespondenţă cu domnul Fulvio Matrusciello, care pare iniţiatorul demersului scrisorii de lobby pentru Huawei, sau cu altcineva pe tema acestei scrisori. Cu siguranţă, NU am semnat nici electronic, nici olograf această scrisoare şi nu îmi aduc aminte ca fostul meu coleg, eurodeputatul Matrusciello, să îmi fi cerut un acord verbal pentru această scrisoare. Poziţia mea în toate discuţiile oficiale şi neoficiale a fost de a susţine poziţia României în a avea o tehnologie 3, 4 şi 5 G fără breşe de securitate”, a postat Buşoi pe reţeaua de socializare.
Ancheta justiţiei belgiene asupra lobby-ului făcut de Huawei în PE este în fază incipientă. Parlamentul European a sigilat joi birourile a doi asistenţi parlamentari de la sediul instituţiei din Bruxelles, la solicitarea unui judecător belgian.
Într-un comunicat de presă, Parchetul Federal belgian a menţionat Huawei drept compania vizată de anchetă, după ce anunţase anterior că a percheziţionat locuinţele mai multor lobbyişti.
După ce Poliţia a efectuat mai multe arestări în timpul percheziţiilor a 21 de locuinţe din Belgia şi Portugalia, precum şi a sediului Huawei din Bruxelles, Ministerul Public a raportat că o persoană a fost reţinută în Franţa după ce a fost emis un mandat european de arestare împotriva sa.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a fost informată cu privire la cererea de sigilare a birourilor din Bruxelles, iar purtătorul de cuvânt al acesteia a indicat că instituţia va da curs “rapid şi pe deplin” cererii de cooperare din partea autorităţilor belgiene pentru a ajuta la anchetă.
Nici Parchetul, nici Parlamentul European nu i-au identificat deocamdată pe cei doi asistenţi sau pe vreunul din “cei cincisprezece” europarlamentari care, potrivit anchetatorilor, ar fi implicaţi în dosar.
Dacă este vorba despre un europarlamentar în activitate, judecătorul trebuie să ceară Parlamentului European ridicarea imunităţii înainte de a-l putea urmări penal, atât timp cât nu este prins în flagrant.
Eurodeputata Maria Grapini, din grupul S&D, a declarat joi seară, pentru jurnaliştii români, că membrii grupului au fost informaţi de preşedinta grupului, Iraitxe Perez Garcia “că a fost sesizată de parchetul belgian că două colege din Italia, care sunt membre în S&D, au transmis în scris că se suspendă până la terminarea cercetărilor”.
Ea a reamintit că procedura a fost la fel şi în dosarul Qatargate şi că “prezumţia de vinovăţie funcţionează şi (cei vizaţi) au dreptul să rămână membri în Parlamentul European, dar independenţi”.
