Trump a anunțat luni, în urma unei convorbiri cu omologul său rus, că Rusia și Ucraina vor începe „imediat” discuțiile în vederea unui armistițiu, exprimându-și în același timp reticența la ideea de a intensifica presiunea asupra Moscovei.
Presa europeană vede acest lucru ca pe un semn al dezangajării Washingtonului din dosarul ucrainean, scrie „Courrier International”(Franța), potrivit stiripesurse.
„Primul este grăbit să termine cu asta și să meargă mai departe. Cel de-al doilea rămâne convins că timpul este de partea lui”, rezumă „Le Temps”. Președintele american, Donald Trump, a declarat luni, 19 mai, că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocierile de încetare a focului”, după o convorbire de două ore cu omologul său rus, VladimirPutin.
„Mai pașnic decât de obicei, cel puțin formal”, liderul de la Kremlin a clarificat ulterior că Moscova este pregătită să colaboreze cu Kievul la un „memorandum” privind un „posibil tratat de pace”, relatează „LaLibre”.
Chiar înainte de apelul telefonic dintre Trump și Putin, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a discutat cu omologul său american, pentru a-i cere, printre altele, să facă presiuni asupra lui Putin pentru a obține un armistițiu de treizeci de zile, cerere pentru care „nu a obținut câștig de cauză”, notează „LeSoir”.
Întrebat luni de jurnaliști de ce nu a decis noi sancțiuni împotriva Rusiei, așa cum amenințase că va face, Trump a spus că nu vrea „să riște să înrăutățeascălucrurile”.
O „retragere a mediatoruluiamerican”
Presa europeană interpretează anunțul acestor negocieri ca pe un semn al dezangajării Statelor Unite din dosarulucrainean.
„Această declarație pare a fi o retragere a mediatorului american din aceste negocieri. Negocierile ar putea avea loc la Vatican, potrivit lui Donald Trump. Cu toate acestea, niciun președinte nu a menționat o viitoare întâlnire între ei”, remarcă „LeTemps”.
„Amenințările cu sancțiuni secundare sau presiuni mai dure asupra Rusiei par să fi fost uitate, deschizându-se în schimb calea către negocieri directe între cele două părți beligerante […] cu scopul de a discuta condițiile unui armistițiu”, analizează „La Repubblica”. „Dar asta cere Moscova, pentru că Kievul acceptase deja armistițiul necondiționat de treizeci de zile cerut de Washington. Încă o dată, Trump dă așadar impresia că se aliniază cu poziția lui Putin”, subliniază cotidianulitalian.
În opinia „Die Zeit”, problema ucraineană „i se pare lui Trump din ce în ce mai mult un handicap politic și nu o oportunitate de a-și demonstra abilitățile de negociator”. Președintele american „scapă astfel de problemă declarând că este o problemă doar pentru Ucraina (și aliații săi europeni)”, lăsându-l astfel pe Putin „să facă ce vrea”, analizează săptămânalulgerman.
Consecințe pentru viitorul Europei și securitateaeuropeană
„Aparenta înclinație a lui Trump de a se retrage din propriile eforturi de mediere […] are consecințe profunde pentru viitorul Ucrainei și securitatea europeană”, subliniază „Politico Europe”. „Ucraina s-a bazat mult timp pe susținerea Statelor Unite ca punct de sprijin – în special prin amenințarea cu sancțiuni – în negocierile sale cu Kremlinul, în timp ce Putin spera să lase timpul să joace în favoarea sa. Incapabil să-l forțeze pe Putin să cedeze cu morcovul (și foarte puțin cu bățul), Trump pare acum să-i acorde ceea ce și-a dorit: să se retragă fără a impune noi sancțiuni economice”, conchide site-ul deștiri.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
„Dacă Statele Unite se spală pe mâini în privința războiului, […] înseamnă asta că vor înceta și tot sprijinul militar și de informații acordat Ucrainei?”, se întreabăBBC.
„Cel puțin Ucraina este implicată în negocieri. Donald Trump și Vladimir Putin nu negociază pe la spatele ei”, a declarat cercetătorul american Mark Cancian, citat de „Le Temps”. „Dar Statele Unite vor trebui să fie implicate în implementarea unui acord de pace pentru ca acesta să fie respectat”, aminteșteel.
