Partidul Tahya Tounes (‘Trăiască Tunisia’), fondat de susţinătorii prim-ministrului tunisian Youssef Chahed, a fost lansat oficial, într-un context de tensiuni cu formaţiunea preşedintelui Béji Caid Essebsi, înaintea alegerilor legislative şi prezidenţiale din toamnă, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Tahya Tounes a devenit deja a doua forţă în parlament, după Ennahdha, partid provenit din mişcarea islamistă, şi în faţa Nidaa Tounes, partidul prezidenţial.
Citește și : Boeing își consolidează echipa de consilieri juridici
Tahya Tounes este constituit mai ales din disidenţi din Nidaa Tounes, decimat de luptele fratricide care au condus la excluderea lui Chahed.
‘Sprijinul politic pentru guvern a crescut de când blocul dumneavoastră s-a constituit în parlament’, a declarat miercuri seară Youssef Chahed, la finalul congresului de constituire a Tahya Tounes, afirmând că împărtăşeşte cu noua formaţiune ‘aceleaşi principii şi aceeaşi viziune’.
Chahed a mai spus că guvernul său s-a confruntat cu dificultăţi, mai ales în ce priveşte lupta anticorupţie, premierul evocând ‘presiuni şi chiar şantaj’.
Tahya Tounes nu a făcut nicio precizare cu privire la rolul pe care îl va avea Chahed în structura sa, în condiţiile în care postul de preşedinte este vacant.
Niciunul din principalele partide nu şi-a anunţat candidatul la viitorul scrutin prezidenţial de pe 17 noiembrie, ce va fi precedate de alegeri parlamentare pe 6 octombrie.
Nida Tounes a câştigat scrutinele legislativ şi prezidenţial din 2014 pe o platformă anti-islamistă, dar s-a aliat imediat cu Ennahdha pentru a guverna. Tensiunile interne din partidul prezidenţial au grăbit sfârşitul acestei alianţe, Ennahdha sprijinindu-l pe Chahed în faţa grupării lui Essebsi.
Citește și : Relaţiile dintre Franţa şi Italia sunt atât de solide încât ‘nu a fost nevoie’ ca cele două ţări să facă pace
Deşi Tunisia a fost lăudată pentru tranziţia sa democratică, cele nouă guverne în funcţie din 2011 nu au reuşit să rezolve problemele economice, printre care ratele ridicate ale inflaţiei şi şomajului.
Ritmul lent al reformelor a fost criticat de creditori precum Fondul Monetar Internaţional, care au ajutat ţara să se menţină pe linia de plutire.
