Invazia rusă în Ucraina a provocat daune de 71 miliarde de dolari mediului înconjurător şi a condus la o creştere masivă a emisilor de gaze cu efect de seră, a declarat marţi în cadrul COP29 de la Baku un ministru ucrainean, potrivit AFP.
“Natura este o victimă tăcută a acestui război”, a declarat Svetlana Grinciuk, ministrul protecţiei mediului şi resurselor naturale, potrivit stiripesurse.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Impactul asupra climatului, în special distrugerea pădurilor care echilibrează natural emisiile de carbon arată că consecinţele războiului “nu afectează doar Ucraina, ci şi întreaga lume”, a spus ea jurnaliştilor.
Potrivit guvernului ucrainean, costul pagubelor aduse mediului de război se ridică la 71 miliarde de dolari. Conflictul a dus de asemenea la degajarea a circa 180 milioane de tone de carbon, a mai indicat aceasta.
În 2023, Programul ONU pentru Dezvoltare (PNUD) estimase la 56 de miliarde de dolari daunele aduse mediului de războiul în Ucraina.
Potrivit ultimelor estimări ucrainene, activităţile militare în sine au provocat 51,6 milioane de tone de emisii de carbon, cărora li s-ar putea adaugă 56 milioane de tone în timpul reconstruirii infrastructurii după război. Incendiile sunt responsabile de 27,2 milioane de CO2 echivalent.
Potrivit ministrului, invazia rusă a distrus trei milioane de hectare de păduri.
Acest estimări intervin în timp ce Rusia a lovit instalaţii energetice ucrainene în cursul unor noi bombardamente aeriene, aruncând milioane de persoane în întuneric.
Rusia şi Ucraina şi-au intensificat ambele atacurile, în timp ce anticipează o probabilă schimbare de atitudine din partea noii administraţii americane a preşedintelui ales Donald Trump, care ar putea renunţa, după învestitura sa la 20 ianuarie, să susţină din punct de vedere militar Kievul.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
“Toţi ucrainenii au devenit, în foarte puţin timp, foarte economi în energie”, a subliniat Grinciuk, potrivit căreia Kievul este conştient de miza climatică în cadrul reconstrucţiei ţării, proiectele de energie regenerabilă la scară redusă fiind considerate mai durabile în faţa ameninţării ruse.
Ucraina, care aspiră să adere la Uniunea Europeană, s-a angajat să atingă obiectivul de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050.
