Ucraina regretă că a renunţat la armele nucleare, dar dă asigurări că nu intenţionează să dezvolte altele noi
Dezvoltarea propriilor arme nucleare nu este considerată o opţiune viabilă în Ucraina, deşi decizia renunţării la uriaşul său arsenal nuclear, luată sub presiune internaţională în schimbul unor garanţii de securitate vagi reflectate în Memorandumul de la Budapesta, reprezintă un motiv de regret pentru mulţi, în contextul actualei agresiuni ruse, notează vineri EFE într-o analiză.
În condiţiile în care partenerii externi ai Ucrainei ezită să o invite să adere la NATO, problema armelor nucleare apare în dezbaterea publică din această ţară, care caută garanţii de securitate fiabile împotriva agresiunii ruse, potrivit stiripesurse.
Citește și: Apa este în pericol în Europa, avertizează Agenţia Europeană de Mediu
“Am renunţat la armele noastre, dar nu am primit nimic în schimb, doar un război pe scară largă şi multe victime”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul acestei săptămâni, subliniind totodată importanţa unor perspective clare de aderare la NATO pentru ţara sa.
“Am renunţat la armele noastre nucleare pentru că am crezut că alte puteri nucleare ne vor proteja”, a declarat vineri pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) din partea partidului lui Zelenski, Slujitorul Poporului.
În 1994, Marea Britanie, SUA şi Rusia s-au angajat să asigure suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, care moştenise după dezintegrarea URSS sute de focoase nucleare strategice şi tactice, precum şi rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane destinate să le lanseze.
Din păcate, textul Memorandumului de la Budapesta a fost formulat în aşa fel încât aceste state nu şi-au asumat obligaţii importante de a proteja Ucraina, admite Merejko, profesor de drept internaţional, iar angajamentul lor avea mai degrabă un caracter “moral şi politic”.
La vremea respectivă, puţini credeau, atât în Ucraina, cât şi în afară, că Rusia ar putea ataca ţara vecină, a spus parlamentarul ucrainean. SUA, în special, au exercitat presiuni asupra Ucrainei, care traversa o criză economică şi socială profundă şi al cărei control operaţional asupra armelor era incert, pentru a preda Moscovei arsenalul său strategic uriaş.
După ce Rusia a anexat ilegal Crimeea şi a invadat regiunea estică Donbas în 2014, Ucraina a încercat de patru ori, fără succes, să iniţieze consultări cu ţările semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, afirmă el.
“Indiferent cum am numi promisiunile lor, ‘asigurări sau garanţii’, Ucraina a renunţat la singura sa garanţie de securitate din cauza insistenţelor şi are dreptul să ceară protecţie serioasă după ce unul dintre semnatarii (Memorandumului) a atacat-o”, subliniază Merejko.
În pofida şantajului nuclear al Rusiei, Ucraina nu intenţionează să dezvolte arme nucleare, după “cea mai mare contribuţie din istorie la pacea, securitatea şi neproliferarea nucleară internaţională”, potrivit acestuia.
“Ucraina a fost şi rămâne ataşată Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare, la care a aderat în 1994, după ce a renunţat la a treia cea mai puternică capacitate nucleară militară din lume”, a subliniat Ministerul ucrainean de Externe într-o declaraţie recentă.
Industria ucraineană a jucat un rol important în dezvoltarea armelor nucleare sovietice şi deţine încă experienţă relevantă şi unele dintre elementele tehnologice fundamentale, notează EFE.
Cu toate acestea, iniţierea unui program de dezvoltare a armelor nucleare ar reprezenta o provocare uriaşă, din cauza constrângerilor organizatorice, financiare şi de timp cu care se confruntă Ucraina aflată în război, ceea ce o face dependentă de sprijinul internaţional, sunt de acord majoritatea analiştilor.
Potrivit acestora, deşi Ucraina ar putea teoretic să dezvolte arme nucleare, aceasta ar necesita zeci de miliarde de dolari şi o perioadă prelungită de timp şi, prin urmare, ar avea un efect limitat asupra acţiunilor Rusiei în acest moment.
Citește și: Rusia îşi va reduce prezenţa consulară în Norvegia
Mai important, un astfel de demers nu ar fi pragmatic din cauza impactului negativ pe care l-ar avea asupra sprijinului aliaţilor care doresc să limiteze proliferarea armelor nucleare, completează Merejko.
Pe fondul livrărilor lente şi insuficiente de arme şi al restricţiilor privind utilizarea acestora, lipsa unui sprijin adecvat pentru apărarea Ucrainei împotriva a două puteri nucleare, Rusia şi Coreea de Nord, s-ar putea dovedi fatală pentru regimul de neproliferare nucleară, trag un semnal de alarmă experţi de la Kiev.
“Concluzia la care ajung unele state în acest context este că numai dezvoltându-şi propriile arme nucleare îşi vor putea garanta securitatea”, spune Oleksandr Merejko.
