Escaladarea tensiunilor diplomatice continuă între Budapesta şi Kiev, care în ultimele zile au recurs în mod reciproc la noi măsuri ostile ce vizează responsabili militari de rang înalt, dar şi instituţii media din cele două ţări şi de asemenea din altele, inclusiv România şi Republica Moldova, relatează miercuri agenţia EFE.
Într-un nou episod al războiului fără vărsare de sânge purtat practic săptămânal de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul ungar Viktor Orban, acesta din urmă a anunţat luni blocarea în Ungaria a 12 mass-media ucrainene pro-europene de referinţă, inclusiv publicaţii cu mare audienţă, precum Ukrainska Pravda şi reţeaua de televiziune TSN, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Această măsură este un răspuns faţă de interdicţia impusă anterior de Ucraina privind accesarea a 14 publicaţii şi web-siteuri din Ungaria, interdicţie impusă concomitent de asemenea unor website-uri din alte ţări, inclusiv din România, Republica Moldova sau Grecia, pe care Kievul le-a acuzat, printre altele, că relatează despre război “prin prisma propagandei ruse”, critică Occidentul şi politica sa de sancţiuni împotriva Rusiei şi răspândesc “teorii ale conspiraţiei” legate de finanţarea unor ONG-uri în Ucraina de către miliardarul George Soros.
Printre sursele media interzise în Ucraina, la cererea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), se numără News Front (hu.news-front.su), Bal-Rad, Hirlistazo, Demokrata, Vdtablog, Origo, Szilaj Csikó şi Pravda Magyarország.
Website-urile din România şi Republica Moldova interzise în Ucraina prin aceeaşi decizie sunt: Pravda România, Flux24, Sputnik Moldova-România, TopWar (ro.topwar.ru), Rezistenta.info şi website-ul Partidului Comunist din Republica Moldova (pcrm.md).
Represaliile reciproce între Ungaria şi Ucraina la capitolul mass-media sunt una dintre temele noi în tensiunile dintre cele două ţări, tensiuni care anterior s-au concentrat în jurul refuzului premierului Orban de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia şi în procesul de aderare la UE, precum şi în jurul situaţiei minorităţii maghiare din Transcarpatia. Bombardarea de către Ucraina a conductei petroliere Drujba prin care Ungaria se aprovizionează cu petrol rusesc şi acuzaţiile preşedintelui Zelenski privind incursiuni ale unor drone ungare în Ucraina au alimentat recent aceste tensiuni.
Săptămâna trecută, Ucraina a interzis intrarea pe teritoriul său a trei responsabili militari ungari, ca ripostă faţă de o decizie similară a Ungariei, ce a interzis în iulie accesul pe teritoriul său pentru doi colonei şi un general din armata ucraineană implicaţi în procesul de recrutare forţată în care, potrivit Budapestei, un etnic maghiar a fost ucis în bătaie de ofiţeri recrutori ucraineni.
Ulterior, în august, guvernul de la Budapesta i-a interzis de asemenea intrarea în Ungaria comandantului forţelor de drone ucrainene, Robert Brovdi, care a coordonat atacurile asupra conductei ruse Drujba. Acest comandant provine chiar din rândurile comunităţii maghiare din Ucraina.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Vinerea trecută, preşedintele Zelenski a afirmat că drone de recunoaştere ungare au efectuat zboruri în spaţiul aerian al Ucrainei, în zona de graniţă cu Ungaria. “Probabil că au zburat câţiva metri în interiorul Ucrainei. Şi ce ?”, a reacţionat după aceste acuzaţii Orban, adăugând că “Ucraina nu este o ţară suverană” şi că, în lipsa ajutorului occidental, aceasta ar intra “mâine” în colaps.
Această escaladare între Budapesta şi Kiev survine în timp ce Ungaria se opune prin veto deschiderii unei evaluări a respectării de către Ucraina a cerinţelor de integrare în UE privind statul de drept, lupta anticorupţie şi protecţia minorităţilor naţionale, grupate în primul dintre cele şase dosare pe care Comisia Europeană şi statele membre trebuie să le analizeze înainte ca Ucraina să avanseze în procesul de aderare la UE.
