Ucraina a transmis SUA că acceptarea unor limite privind dimensiunea forţelor sale armate sau pregătirea generală a armatei sale va constitui o linie roşie, a declarat joi un înalt oficial ucrainean, în timp ce preşedintele american Donald Trump încearcă să negocieze cu Rusia sfârşitul războiului, relatează Reuters, potrivit stiripesurse.ro.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că doreşte reducerea dimensiunii armatei ucrainene, Kievul să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO, iar Moscova să controleze integral patru regiuni ucrainene pe care le revendică drept ale sale – Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie -, pe lângă Crimeea.
Citeşte şi: Radicalizarea electoratului pe fondul conflictelor etnice – Stiripesurse.md
“Aceasta este o poziţie de principiu a Ucrainei – nimeni, şi cu siguranţă nu ţara agresoare Rusia, nu va dicta Ucrainei ce fel de forţe armate ar trebui să aibă”, a declarat oficialul de rang înalt, Pavlo Palisa, într-un interviu pentru Reuters.
Palisa este adjunctul şefului administraţiei preşedintelui Volodimir Zelenski şi a făcut parte din delegaţia ucraineană care s-a întâlnit cu oficiali americani la discuţiile din Arabia Saudită luna trecută.
O armată ucraineană bine pregătită ar fi cea mai bună garanţie de securitate a Kievului împotriva unor noi atacuri ruseşti dacă şi când se va ajunge la o încetare a focului sau la un acord de pace, a spus el.
“Pot să presupun după ce se ghidează Federaţia Rusă – poate că vrea să se pregătească pentru a-i fi mai uşor în viitor, dar nu. Sarcina noastră este să învăţăm bine lecţiile trecutului”, a adăugat Palisa.
În timpul unei prime întâlniri cu oficiali americani în Arabia Saudită, Ucraina a fost de acord cu o încetare a focului necondiţionată de 30 de zile propusă de SUA, după care Washingtonul şi-a reluat ajutorul militar şi schimbul de informaţii cu Kievul după o scurtă pauză.
Dar Rusia a declarat că trebuie îndeplinite condiţii cruciale înainte să se ajungă la o încetare a focului. Părţile au convenit apoi separat să înceteze fiecare atacurile asupra instalaţiilor energetice ale celeilalte, dar de atunci s-au acuzat reciproc de nerespectarea acordurilor.
Kievul spune că ar putea organiza o nouă rundă de discuţii cu oficialii americani săptămâna viitoare.
Oficialii ucraineni afirmă că au oferit SUA dovezi ale atacurilor ruseşti asupra infrastructurii energetice ucrainene. Kievul respectă acordul, a declarat Palisa.
Administraţia Trump a făcut presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului lansat pe scară largă de Rusia în februarie 2022, însă un acord de pace durabil pare departe de a fi iminent.
Luptele continuă, iar comandantul şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sârski, a declarat că o nouă ofensivă rusă este deja în desfăşurare în nord-estul Ucrainei. Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean.
În afară de problema dimensiunii forţelor sale armate, Ucraina a declarat că nu va recunoaşte niciodată suveranitatea Rusiei asupra regiunilor ucrainene anexate, deşi a recunoscut public că nu va fi posibil să recupereze o parte din teritoriul ocupat prin forţă.
În plus faţă de menţinerea unei armate ucrainene puternice, Palisa a subliniat importanţa garanţiilor de securitate din partea partenerilor americani şi europeni ai Kievului, care ar putea contribui la descurajarea viitoarelor atacuri ruseşti.
Statele Unite nu s-au angajat să ofere garanţii de securitate, deşi unele puteri europene au discutat despre o “coaliţie a voluntarilor” care ar putea desfăşura un contingent de trupe pentru a consolida descurajarea.
Palisa a declarat că se aşteaptă ca Rusia să-şi intensifice atacurile la sfârşitul acestei luni şi în luna mai.
Acelaşi oficial ucrainean a afirmat că, în opinia sa, Rusia îşi va concentra ofensiva asupra oraşului Pokrovsk (in est), dar ar putea, de asemenea, să atace pe fronturile de lângă Kupiansk şi Lyman (est), precum şi în Zaporojie şi Novopavlivka (sud-est).
Totuşi, “prioritatea absolută a ruşilor, în opinia mea, va fi acum direcţia Pokrovsk”, a spus el.
Forţele ruse au încercat să încercuiască oraşul Pokrovsk, important din punct de vedere strategic, pentru a-şi atinge obiectivul de a prelua controlul deplin asupra regiunii Doneţk.
Între timp, Kievul se confruntă cu incertitudinea legată de viitorul ajutorului militar american. Lipsa unui nou sprijin ar putea afecta în timp furnizarea de rachete pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, precum şi pentru sistemele sale ofensive HIMARS şi ATACMS.
Palisa a declarat la începutul acestei luni că Ucraina nu a discutat încă cu SUA despre un ajutor suplimentar, dar că problema ar putea fi ridicată pe măsură ce negocierile pentru încetarea focului continuă.
Ucraina investeşte resurse în dezvoltarea propriei apărări antiaeriene, a declarat el, adăugând că mai multe ţări au fost de acord să-i transfere licenţe şi documentaţie tehnică pentru producţia “anumitor echipamente” în ţară.
“Procesul este în derulare şi e destul de dinamic”, a spus el.
