Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) a publicat marţi o hartă a reţelelor de dezinformare ruseşti şi chineze, alcătuite din 2.055 de canale oficiale de informare, mass-media publice, conturi controlate de serviciile de informaţii şi altele fără legătură directă cu statul, dar care îi difuzează mesajele, informează EFE, potrivit stiripesurse.ro.
Harta, pe care SEAE a publicat-o în cel de-al treilea raport privind campaniile de dezinformare străine, permite identificarea legăturilor dintre ele şi vizualizarea modului în care Rusia şi China interacţionează uneori pentru a “consolida mesajele antioccidentale”.
SEAE a început să identifice şi încearcă să compare campaniile de dezinformare ale Moscovei şi Beijingului de zece ani, din 2015, la un an după invadarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, când statele membre au cerut crearea “East StratComm”, o unitate pentru atingerea acestui obiectiv.
Mandatul se concentrează doar pe aceste două ţări, aşa că rapoartele viitoare, explică surse europene, nu vor putea indica deocamdată posibile campanii de dezinformare sau discreditare pe care administraţia americană a preşedintelui Donald Trump le-ar putea desfăşura împotriva Uniunii Europene.
Conform raportului SEAE, reţeaua rusă este alcătuită dintr-un prim nucleu format din canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe, ambasade şi Serviciului de Informaţii al Federaţiei Ruse, precum şi instituţii media care primesc fonduri publice, precum RT, Sputnik, TASS, Ria Novosti, Gazeta sau Ukraine.ru, care “amplifică” mesajele Kremlinului.
Al doilea cerc este alcătuit din canale care operează sub supraveghere publică fără a-şi arăta oficial afilierea. Acestea “ajută la răspândirea” mesajelor Rusiei în aşa fel încât “naraţiunile lor să pară mai organice şi mai diverse”, cum ar fi 228 de domenii care au promovat campania “Doppelgänger”.
Este vorba de o campanie care distribuie mesaje în engleză, germană, franceză, spaniolă, poloneză, italiană, turcă, arabă şi ebraică care “sunt implicate în operaţiuni menite să submineze democraţia şi să erodeze sprijinul internaţional pentru Ucraina”.
La un al treilea nivel, reţeaua rusă este alcătuită dintr-un set de canale care “consolidează şi distribuie mesaje ale Rusiei fără a fi recunoscute oficial ca parte a reţelei Kremlinului”. Printre acestea se numără canale YouTube, influenceri şi reţele precum “Portal Kombat” care se asigură că “naraţiunile ruseşti sunt active şi rămân influente, chiar şi atunci când sursele oficiale au fost restricţionate sau interzise”.
Reţeaua rusă, notează SEAE, este “descentralizată şi îşi adaptează abordarea la diferite regiuni, mesaje şi tipuri de mass-media”.
În schimb, “infrastructura chineză este puternic centralizată şi sincronizată, cu canale activate simultan pe acelaşi subiect şi ţintă, asigurând o voce globală unificată”.
Reţeaua chineză se bazează pe mass-media de stat, cum ar fi Global Times şi CGTN, care sunt “cheia producţiei şi distribuţiei naraţiunilor oficiale”. În plus, “conturile diplomatice” acţionează ca noduri importante de diseminare, publicând rapid conţinut susţinut de stat pentru a maximiza vizibilitatea şi, ocazional, amplificând mass-media ruse atunci când naraţiunile lor se potrivesc”.
Raportul subliniază că în luna care a marcat 1.000 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina, “a apărut o aliniere semnificativă a naraţiunilor sino-ruse, cu mesaje ostile care acuză NATO că este responsabilă pentru escaladarea conflictului”.
Dincolo de aceste canale identificabile, “China se bazează pe site-uri de ştiri, podcasturi şi influenceri de pe reţelele sociale aparent independenţi pentru a-şi extinde influenţa într-o formă mascată… gestionate de companii de relaţii publice”.
SEAE şi-a pregătit raportul pe baza unui eşantion de 505 cazuri în perioada cuprinsă între noiembrie 2023 şi noiembrie 2024, majoritatea implicând Rusia, în care “Ucraina a continuat să fie principala ţintă, cu aproape jumătate din incidente”.
În contextul Jocurilor Olimpice, Franţa “a fost, de asemenea, una dintre principalele ţinte”, atât din partea Rusiei, cât şi din partea Chinei. Germania “a fost, de asemenea, ţinta unor atacuri constante”, atât în contextul alegerilor, cât şi al protestelor fermierilor din Europa de anul trecut.
Într-un an în care jumătate din populaţia lumii a mers la vot, campaniile de dezinformare s-au concentrat pe mai multe alegeri, cum ar fi cele pentru Parlamentul European, sau cele din Republica Moldova, care a organizat şi un referendum privind aderarea sa la UE.
Au fost desfăşurate campanii şi împotriva NATO, a ţărilor membre G7, a Statelor Unite, iar China s-a concentrat în principal asupra Africii.
Atacuri de dezinformare s-au înregistrat împotriva a peste 80 de ţări şi peste 200 de organizaţii.
Reţelele sociale “continuă să fie cel mai profitabil instrument” pentru a ajunge la publicul global şi, potrivit raportului, X concentrează 88% din activităţi.
“Manipularea şi interferenţa informaţiilor reprezintă o ameninţare majoră la adresa securităţii UE”, a declarat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, potrivit AFP.
“Nu trebuie să subestimăm puterea pe care toate acestea o au asupra noastră, nici intenţiile autorilor”, a adăugat ea.
Din raport reiese că UE este, de asemenea, din ce în ce mai îngrijorată de interferenţa Rusiei în ceea ce consideră a fi o campanie hibridă mai amplă a Moscovei, inclusiv prin acte de sabotaj menite să slăbească Occidentul. Un aspect care a fost subliniat de Kaja Kallas în raport: “Scopul este de a ne destabiliza societăţile, de a aduce daune democraţiilor noastre, de a crea rupturi între noi şi partenerii noştri şi de a submina poziţia UE în lume”, a mai spus Kallas.
Pe de altă parte, raportul indică faptul că UE a devenit mai capabilă să evidenţieze campaniile desfăşurate de Moscova şi Beijing pentru a modela opinia publică europeană.
