Potrivit Bloomberg, Bruxelles-ul pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: sunt vizate băncile, petrolierele din umbră și operatorii de criptomonede.
Inițial, sancțiunile împotriva Rusiei au fost concepute cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului provenite din petrol, numai că acum, războiul din Orientul Mijlociu riscă să aibă efectul opus: creșterea prețului la care petrolul rusesc poate fi vândut pe piețele internaționale. Din acest motiv, Bruxelles-ul ia în considerare o măsură de urgență care până acum câteva săptămâni ar fi părut paradoxală: înghețarea plafonului de preț la țițeiul rusesc pentru a împiedica creșterea acestuia, scrie Corriere della Sera, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Potrivit Bloomberg, care citează persoane familiarizate cu situația, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu intră în a patra lună și continuă să împingă în sus prețurile globale la energie, Uniunea Europeană discută despre o înghețare temporară a plafonului de preț la petrolul rusesc.
Mecanismul care riscă să favorizeze Moscova
Problema naște dintr-o modificare tehnică aprobată de UE anul trecut. Bruxelles-ul a introdus un sistem dinamic care actualizează automat plafonul la fiecare șase luni, stabilindu-l cu 15% sub prețul mediu al țițeiului rusesc Ural. Pragul actual este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit în iulie. Însă creșterea prețurilor petrolului cauzată de războiul cu Iranul și dificultățile de tranzit din Strâmtoarea Ormuz schimbă complet scenariul.
Potrivit surselor citate de Bloomberg, aplicarea automată a formulei ar aduce noul plafon la cel puțin 65 de dolari pe baril, o sumă mai mare decât cea de 60 de dolari stabilită în 2022 de G7, odată cu introducerea sistemului de sancțiuni asupra petrolului rusesc. În practică, o măsură menită să limiteze veniturile energetice ale Moscovei ar risca să permită Rusiei să își vândă țițeiul la prețuri mult mai mari.
Cele trei opțiuni de pe masă
Pentru a evita acest efect nedorit, Comisia Europeană evaluează, se pare, mai multe soluții. Cea mai severă ar fi înghețarea plafonului de preț la actualul nivel de 44,10 dolari, împiedicând orice creștere, în ciuda creșterii pieței. O altă opțiune implică suspendarea până la sfârșitul anului a mecanismului de ajustare automată. A treia opțiune ar fi stabilirea unui plafon de 60 de dolari pe baril, realiniind sistemul european cu pragul convenit inițial de G7.
Noul pachet de sancțiuni
Măsura ar face parte din cel de-al douăzeci și unu pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei de la invazia Ucrainei. Bruxelles-ul își propune să prezinte oficial noile măsuri la începutul lunii iunie.
Pe lângă dosarul petrolului, se așteaptă ca pachetul să vizeze noi bănci, comercianți de energie, rafinării și operatori de criptomonede care operează în țări terțe, utilizați pentru a eluda restricțiile occidentale.
Măsurile ar viza și cele aproximativ douăzeci de petroliere suplimentare din așa-numita „flotă din umbră” utilizată de Rusia pentru a-și exporta petrolul în afara canalelor tradiționale. Restricțiile ar putea fi extinse și la navele care transportă gaze naturale lichefiate.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Rezistențele statelor membre
Ca întotdeauna în cazul sancțiunilor, ultimul cuvânt va aparține guvernelor naționale. Măsurile necesită unanimitate între cele douăzeci și șapte, iar negocierile rămân deschise. Unele țări cu interese maritime semnificative, cum ar fi Grecia, au fost dintotdeauna precaute în ceea ce privește modificările plafonului prețurilor, în timp ce alte guverne sunt îngrijorate de efectele pe care orice restricții suplimentare le-ar putea avea asupra piețelor energetice deja supuse presiunii din cauza crizei din Orientul Mijlociu.
