Cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului-general, Augustin Lazăr, reprezintă “un alt eveniment negativ” produs în România, o situaţie care demonstrează că avertismentele transmise de UE “nu au avut efectul dorit”, afirmă un diplomat european citat de Financial Times, potrivit Mediafax.
“Bruxellesul a intensificat criticile faţă de acţiunile României de reformare a sistemului judiciar, după ce Guvernul a lansat procedura de revocare a procurorului-general, Augustin Lazăr. Joi, Comisia Europeană a exprimat «preocupări» faţă de acţiunile împotriva lui Augustin Lazăr, pe care Bruxellesul l-a lăudat în trecut pentru activităţile împotriva corupţiei la nivel înalt, inclusiv contra deturnării fondurilor UE. Acţiunea intervine după revocarea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cu doar două luni înainte ca România să preia Preşedinţiei Consiliului UE”, comentează editorialiştii Michael Peel şi Valerie Hopkins într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “UE intensifică criticile la adresa României din cauza situaţiei statului de drept / Disputa intervine după ce Bucureştiul a anunţat un plan de revocare a procurorului-general”.
Citește și : Angela Merkel condamnă uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi
“Disputa dintre Bruxelles şi Bucureşti se înscrie în cadrul tensiunilor mai ample la nivelul Uniunii Europene din cauza presupuselor tendinţe spre autoritarism şi corupţie în unele state UE. Responsabilităţile României în calitatea de preşedinte al Consiliului UE începând din ianuarie vor include organizarea actualelor proceduri disciplinare împotriva Poloniei şi Ungariei din cauza presupuselor încălcări ale valorilor comunitare fundamentale”, subliniază editorialiştii FT.
Bruxellesul a reacţionat la decizia ministrului român al Justiţiei, Tudorel Toader, care a anunţat miercuri lansarea procedurii de revocare a lui Augustin Lazăr. Christian Wigand, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat joi, conform FT, că statele membre UE şi partenerii internaţionali “au evidenţiat în mod repetat că independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea acestuia de a combate eficient corupţia au o importanţă majoră”. “Procedurile solide şi independente pentru revocarea şi numirea procurorilor de rang înalt au fost permanent un element-cheie în recomandările noastre”, a subliniat oficialul CE.
Un alt potenţial subiect de dispută între Guvernul României şi critici este prezentarea, în noiembrie, a raportului elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind activităţile Bucureştiului în combaterea corupţiei, notează FT.
Un diplomat UE a declarat, pentru cotidianul Financial Times, că procedura împotriva procurorului-general reprezintă “un alt eveniment negativ” produs în România, situaţie care arată că avertismentele adresate Bucureştiului “nu au avut efectul dorit”.
Citește și : Omagiu adus jurnalistului Khashoggi în faţa consulatului Arabiei Saudite din Istanbul
“În urmă cu câteva zile, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, exprima dorinţa ca autorităţile române să ajungă la consens în privinţa acţiunilor anticorupţie înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE, sugerând că miza o reprezintă ambiţia României de a adera la Spaţiul european de circulaţie fără verificări la frontieră (Schengen)”, subliniază Financial Times, amintind că reformele judiciare din România au fost criticate şi de Comisia Veneţia, un organism din cadrul Consiliului Europei (CoE).
