Uniunea Europeană va adopta un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 20 mai, ca reacție la refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a participa la negocierile directe cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, programate la Istanbul. Anunțul a fost făcut de cancelarul german Friedrich Merz.
„Faptul că președintele Zelenski a călătorit totuși la Istanbul este un gest semnificativ de bunăvoință. Putin nu s-a prezentat – iar prin acest gest, s-a pus singur într-o poziție greșită”, a scris Merz pe platforma X.
Ambasadorii UE au convenit, pe 14 mai, asupra celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, care vizează în special flota „fantomă” de petroliere folosită de Rusia pentru a ocoli restricțiile economice. Potrivit Kyiv Independent, pachetul ar urma să includă măsuri împotriva a aproape 200 de nave, 30 de companii implicate în eludarea sancțiunilor, precum și 75 de entități și persoane legate de complexul militar-industrial rus.
Merz a mai menționat că UE ar putea merge mai departe, spre confiscarea activelor rusești înghețate în Europa, estimând că un astfel de pas va fi posibil doar dacă se identifică o bază juridică solidă. În prezent, UE și țările G7 dețin circa 300 de miliarde de dolari în active rusești blocate, dintre care peste 198 de miliarde aparțin Băncii Centrale a Rusiei și sunt depozitate în Belgia.
Cancelarul a adăugat că se discută despre noi sancțiuni în sectoarele energetic și bancar, precum și măsuri suplimentare privind persoanele sancționate și activele înghețate. Totuși, Merz a subliniat că liderii europeni sunt conștienți de riscurile pe care astfel de acțiuni le-ar putea avea asupra stabilității financiare a zonei euro.
Negocierile dintre Rusia și Ucraina, anunțate inițial pentru 15 mai, ar urma să înceapă pe 16 mai, potrivit autorităților ruse. Moscova a confirmat că delegația sa va fi condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, fără participarea președintelui Putin sau a altor oficiali de rang înalt, precum ministrul de Externe Serghei Lavrov.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a criticat decizia Kremlinului de a nu trimite reprezentanți de nivel înalt, considerând-o „o palmă peste față” la adresa eforturilor internaționale pentru pace
