Comisia Europeană a recomandat statelor membre să excludă echipamentele Huawei și ZTE din infrastructura de conectivitate a operatorilor locali de telecomunicații, a declarat luni un purtător de cuvânt, scrie Reuters.
Noile norme de securitate cibernetică care urmează să fie aprobate ar oferi UE posibilitatea de a interzice utilizarea echipamentelor provenite de la furnizori cu risc ridicat pe piața UE, a declarat purtătorul de cuvânt reporterilor în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Săptămâna trecută, China a amenințat cu măsuri de retorsiune împotriva UE în cazul în care noile norme de securitate cibernetică vor fi aplicate, deoarece Beijingul consideră că normele propuse sunt „discriminatorii”.
Huawei a atacat la Curtea Constituțională a României legea care i-a blocat accesul la 5G
Gigantul telecom chinez Huawei a obținut la mijlocul lunii aprilie sesizarea Curții Constituționale a României cu o excepție de neconstituționalitate privind legea în baza căreia statul român i-a respins accesul la infrastructura 5G, potrivit datelor din instanță consultate de Economedia.
Decizia a fost luată de Curtea de Apel București, care a admis cererea companiei de a sesiza CCR în legătură cu Legea 163/2021, actul normativ ce reglementează autorizarea furnizorilor de echipamente pentru rețelele 5G din România.
Soluția instanței: „Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de reclamantă. Sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor legii 163/2021 in ansamblul său, cu titlul particular a dispoziţiilor art 2, art 3, art 4, art 5, art. 6, art. 7, art. 9, art. 10 şi art. 11 din Legea 163/2021. Prorogă pronunţarea asupra oportunităţii suspendării judecării cauzei în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C.proc.civ., până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate invocate de reclamantă”.
Ce a decis instanța
Potrivit soluției pe scurt:
- Instanța a respins excepțiile invocate de autorități privind lipsa calității procesuale pasive;
- A calificat mai multe excepții (inadmisibilitate, lipsă de interes) drept apărări de fond;
- A admis cererea Huawei de sesizare a CCR, privind neconstituționalitatea legii în ansamblu;
- Excepția vizează în special articolele 2–7 și 9–11 din Legea 163/2021;
Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 3 iunie 2026, când părțile trebuie să își exprime poziția inclusiv în raport cu o cauză aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Miza: accesul la piața 5G din România
Legea 163/2021 stabilește că furnizorii de echipamente 5G pot opera în România doar cu avizul CSAT, pe baza unor criterii de securitate națională. În practică, acest mecanism a dus la excluderea Huawei, considerat furnizor „cu risc ridicat”.
Compania contestă cadrul legal care a permis această decizie.
Context european: precedent în analiză la CJUE
Cazul din România apare într-un moment sensibil la nivel european, unde o speță similară este analizată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în dosarul C-354/2024 (Elisa Eesti).
Opinia recentă a avocatului general, Tamara Ćapeta, trasează limite clare pentru statele membre:
- Guvernele pot exclude echipamente considerate riscante, inclusiv de la Huawei;
- Dar deciziile trebuie să respecte dreptul UE;
- Nu este suficientă invocarea generică a securității naționale;
- Riscul trebuie să fie „real, actual și suficient de grav”;
- Este necesară o evaluare concretă, specifică echipamentelor;
- Măsurile trebuie să fie proporționale și supuse controlului judiciar.
Opinia nu este obligatorie, dar este frecvent urmată de CJUE, iar o decizie finală este așteptată în lunile următoare.
De ce contează pentru România
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Sesizarea CCR deschide două fronturi juridice majore:
- Intern – dacă Legea 163/2021 respectă Constituția (drepturi economice, nediscriminare, proporționalitate);
- European – dacă restricțiile impuse furnizorilor precum Huawei respectă dreptul UE.
În funcție de deciziile CCR și CJUE, România ar putea fi nevoită:
- fie să justifice mai riguros interdicțiile existente,
- fie să ajusteze legislația privind securitatea rețelelor 5G.
Cazul este unul cu impact strategic, într-un context în care mai multe state europene au limitat accesul furnizorilor chinezi la infrastructura critică de telecomunicații.
