Emmanuel Macron şi Ursula von der Leyen vor să-i atragă pe cercetătorii străini – ameninţaţi în special în SUA de politicile administraţiei Trump – organizând în acest scop luni la Paris conferinţa Choose Europe for Science, relatează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
Preşedinta Comisiei Europene a anunţat în cadrul conferinţei că Uniunea Europeană va propune “un nou pachet de 500 de milioane de euro” pentru perioada 2025-2027 “pentru a face din Europa un pol de atracţie pentru cercetători”.
“Rolul ştiinţei este pus astăzi la îndoială. Investiţiile în cercetarea de bază, liberă şi deschisă sunt puse sub semnul întrebării. Ce mare greşeală de calcul (…). Ştiinţa este cheia viitorului nostru aici, în Europa”, a subliniat von der Leyen.
Citeşte şi: Cum au votat românii din Moldova la alegerile prezidențiale – Stiripesurse.md
Evenimentul, ce reuneşte reprezentanţi ai universităţilor europene şi comisari europeni, precum şi miniştri ai cercetării în sediul istoric al prestigiosului campus universitar Sorbona, în inima Parisului, a fost anunţat de preşedintele francez la jumătatea lunii aprilie, în acelaşi timp cu lansarea platformei Choose France for Science şi înainte de anunţarea unei iniţiative similare de către Centrul naţional pentru cercetare din Franţa (CNRS), principalul organism european din punct de vedere al numărului de cercetători.
Scopul acestora este de a arăta, “într-un moment în care libertăţile academice se confruntă cu o serie de eşecuri sau ameninţări, că Europa este un continent al atractivităţii”, potrivit Elysee.
“Trebuie să desprindem cu luciditate consecinţele acestor bulversări” şi să “creăm condiţiile necesare pentru o politică de primire şi cercetare ambiţioasă, exigentă şi solidară”, a declarat ministrul educaţiei naţionale, învăţământului superior şi cercetării din Franţa, Elisabeth Borne, în cadrul discursului de deschidere.
Uniunea Europeană găzduieşte deja “25% dintre cercetătorii lumii” şi “fiecare euro investit astăzi prin programul-cadru Orizont Europa va genera 11 euro câştig pentru PIB până în 2045”, a notat la rândul ei comisarul european pentru cercetare, Ekaterina Zaharieva.
În contextul în care în Franţa şi pe Bătrânul Continent salariile şi sumele alocate cercetătorilor şi cercetării sunt mult sub cele din Statele Unite, Ursula von der Leyen a evocat luni o întreagă serie de măsuri pentru ca Europa a-şi rezolva “lacunele”, între care “o nouă super-subvenţie pe şapte ani” şi o dublare până în 2027 a “suplimentului” plătit burselor de cercetare.
“Pe termen mediu şi lung, împreună cu statele noastre membre, dorim să atingem obiectivul de 3% din PIB pentru investiţii în cercetare şi dezvoltare până în 2030”, a adăugat preşedinta CE.
Ea şi-a reiterat, de asemenea, dorinţa de a “înscrie în lege libertatea de cercetare ştiinţifică printr-un nou act legislativ privind Spaţiul european al cercetării”.
Pentru a facilita sosirea cercetătorilor, “dorim să ajutăm instituţiile publice şi private să se apropie de lucrătorii şi cercetătorii cu înaltă calificare” şi “accelerăm şi simplificăm intrarea cercetătorilor de nivel înalt” în Uniunea Europeană, a asigurat Ursula von der Leyen.
De la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, cercetătorii şi universităţile s-au aflat în colimatorul administraţiei sale şi se tem pentru viitorul lor, libertăţile academice şi de cercetare fiind subminate şi finanţările reduse. Ameninţările la adresa libertăţii academice din Statele Unite sunt o oportunitate de “apărare a intereselor noastre strategice şi de a promova o viziune universalistă”, a notat un consilier al preşedintelui Macron.
În acelaşi timp, potrivit Elysee, retragerea americanilor din numeroase parteneriate “poate avea consecinţe asupra securităţii noastre, în special în ceea ce priveşte monitorizarea sănătăţii şi, de asemenea, asupra unor programe majore de cooperare”, precum cele legate de climă.
Platforma Choose France for Science indică faptul că statul ar putea contribui cu până la 50% la anumite proiecte de cercetare, un anunţ concret fiind încă aşteptat. Iniţiativa a stârnit însă nemulţumire în rândul sindicatelor franceze din învăţământul superior şi cercetare, care o consideră “şocantă, chiar indecentă” şi denunţă “subfinanţarea cronică” a sectorului, “regrupările forţate” ale unor instituţii, dar şi “atacurile aproape neîncetate la adresa libertăţii academice”.
