Ministrul ugandez al energiei a calificat marţi drept “deplasată” o rezoluţie a Parlamentului European împotriva unui megaproiect de exploatare petrolieră prevăzut împreună cu grupul francez TotalEnergies, în care legislativul UE critică “încălcări ale drepturilor omului” faţă de opozanţi, relatează AFP, potrivit agerpres.
TotalEnergies a anunţat în februarie un acord de investiţii de 10 miliarde de dolari împreună cu Uganda, Tanzania şi gigantul petrolier chinez CNOOC pentru un megaproiect petrolier care prevede în special construcţia unui oleoduct de peste 1.400 km care să lege zăcămintele din Lacul Albert, în vestul Ugandei, de coasta Tanzaniei.
Citește și : Borisov va încerca să formeze o coaliţie de guvernare în Bulgaria, chiar dacă nu va deveni prim-ministru
Într-o rezoluţie neconstrângătoare, Parlamentul European s-a declarat “extrem de preocupat de încălcările drepturile omului” comise în cele două ţări, menţionând “arestări, acte de intimidare şi hărţuire judiciară împotriva apărătorilor drepturilor omului şi organizaţiilor neguvernamentale”.
Intervenţia Parlamentului European este “deplasată”, a declarat pentru AFP Ruth Nankabirwa, ministrul ugandez al energiei, pe marginea Green Energy Africa Summit de la Capetown, în Africa de Sud, afirmând că autorităţile de la Kampala au fost luate “prin surprindere”.
“Suntem cu toţii parteneri în lupta împotriva încălzirii climatice. Dacă nu ne considerăm parteneri, nu vom câştiga acest război”, a adăugat Ruth Nankabirwa.
Pe 16 septembrie, preşedintele ugandez Yoweri Museveni a declarat că proiectul “va continua aşa cum este stipulat în contractul pe care îl avem împreună cu TotalEnergies şi CNOOC”.
Africa este continentul care emite cel mai puţin gaz cu efect de seră, cu numai 3% din emisiile mondiale.
Sub apele şi ţărmurile Lacului Albert, barieră naturală de 160 km care separă Uganda de Republica Democrată Congo, se află circa 6,5 miliarde de barili de ţiţei, din care circa 1,4 miliarde pot fi extrase la momentul actual.
Citește și : SUA şi Coreea de Sud au executat ‘un exerciţiu cu lovituri de precizie’ după tirul cu rachetă nord-coreean
Rezervele din Uganda pot dura între 25 şi 30 de ani cu un vârf de producţie estimat la 230.000 de barili pe zi.
Preşedintele Museveni, care conduce Uganda cu mână de fier din 1986, a elogiat în trecut acest proiect, invocând în special consecinţele economice pentru această ţară unde majoritatea populaţiei trăieşte sub pragul sărăciei, notează AFP.
