Între autonomie strategică, dependența de umbrela americană și incertitudinile politice de la Paris și Londra, Berlinul avansează cu prudență, scrie „L’Express” (Franța) sub semnătura lui Audrey Parmentier.
„Am început discuții confidențiale cu președintele francez privind descurajarea nucleară europeană”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz pe 13 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München (MSC). Această declarație reaprinde o dezbatere sensibilă, Europa fiind prinsă între amenințarea rusească și sprijinul american considerat mai puțin previzibil, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
La München, chestiunea nucleară s-a impus ca o problemă centrală. Întrebarea principală era: ar trebui consolidată o „umbrelă nucleară europeană” în jurul capacităților franceze și britanice, ca o completare – sau o alternativă parțială – la protecția americană prin intermediul NATO?
Astăzi, Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană cu un arsenal independent. Marea Britanie, un partener cheie în Alianța Nord-Atlantică, chiar dacă a părăsit UE, deține și ea arme nucleare. Potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), Parisul are aproximativ 290 de focoase nucleare, în timp ce Londra are 225. Prin comparație, se estimează că Rusia are peste 4.300.
Însă în Germania, ideea unei umbrele nucleare europene extinse nu este unanim acceptată. În timp ce Friedrich Merz spune că este pregătit să exploreze această cale, propriul său partid are rezerve. Ministrul de Externe, Johann Wadephul, îndeamnă la prudență. „Sunt suficiente arme nucleare în lume”, a declarat el pentru ARD, argumentând că prioritatea ar trebui să fie în altă parte – în special în creșterea rapidă la 5% a bugetelor de apărare ale statelor membre.
Președintele grupului parlamentar CDU, Jens Spahn, adoptă o abordare diferită. Deși pledează pentru o mai mare autonomie strategică europeană, el pune la îndoială stabilitatea politică a partenerilor. Într-un interviu acordat „Politico”, preluat de „Euronews”, el evocă posibilitatea unor victorii electorale pentru Nigel Farage în Regatul Unit sau Marine Le Pen în Franța: „Nu știu dacă vreau să mă bazez pe ei”, a declarat el, subliniind potențiala fragilitate a unui sistem dependent de viitorii lideri.
Armin Laschet, o altă figură proeminentă din CDU, consideră că dezbaterea nu este una prioritară. El avertizează împotriva semnalului transmis Washingtonului: discutarea prea deschisă a unei umbrele nucleare europene ar putea fi percepută ca o dezangajare de la protecția americană. Este un act de echilibrare delicat pentru Berlin, care urmărește să consolideze securitatea europeană fără a părea că întoarce spatele Statelor Unite. Mai ales că decalajul de capabilități rămâne considerabil: acestea dețin 3.700 de focoase nucleare, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani.
În plus, Statele Unite mențin focoase nucleare pe teritoriul european: 35 în Italia, 15 în Germania, Olanda și Belgia și 20 în Turcia, ca parte a strategiei de descurajare a NATO.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
„La rândul său, NATO are un sistem de control comun cu țările gazdă pentru armele nucleare americane staționate în anumite țări europene. Astfel, Acordul de la Berlin este necesar pentru utilizarea armelor staționate în Germania”, a explicat Emmanuelle Maitre, care lucrează la Fundația pentru Cercetare Strategică (FRS) din Paris, în „L’Express”.
Astfel, descurajarea europeană ar rămâne un element complementar, nu un substitut, al protecției transatlantice. Așadar, prinsă între dorința de autonomie strategică și atașamentul față de umbrela americană, Germania merge pe o sârmă subțire.
