Anul 2025 a marcat revenirea a două dintre cele mai mari nume din literatura de bestselleruri: Ken Follett şi Dan Brown. În lumea artei, a fost anul jafului de la Luvru, al licitaţiilor record şi al mult aşteptatei redeschideri a Marelui Muzeu Egiptean, scrie EFE, potrivit stiripesurse.ro.
Literatură: numele anului 2025
Anul acesta, literatura a fost marcată de nume proeminente precum Ken Follett şi Dan Brown, marea autoare canadiană Margaret Atwood şi regretatul Frederick Forsyth, precum şi Woody Allen, cu prima sa incursiune în scrierea de romane.
Follett şi Brown: Revenirea a doi giganţi
După câţiva ani de la ultimul său roman, Follett a revenit în septembrie 2025 cu “Circle of Days”, un roman epic plasat acum 4.500 de ani în jurul enigmaticului Stonehenge, care explorează viaţa umană după construirea faimosului monument neolitic din sudul Angliei.
Citeşte şi: Patru moldoveni au rămăs BLOCAŢI pe munte în România – Stiripesurse.md
Câteva zile mai târziu, Dan Brown a revenit şi el în librării cu “The Secret of Secrets”, o nouă parte din cea mai faimoasă saga a sa, cu Robert Langdon în rolul principal, care îl plasează pe expertul în simbolistică într-o intrigă plină de enigme şi răsturnări de situaţie în Praga.
Memoriile lui Margaret Atwood
Anul acesta, autoarea canadiană Margaret Atwood, creatoarea bestsellerului “Povestea slujitoarei” şi a altor opere care au influenţat ficţiunea contemporană, şi-a publicat memoriile, “Book of Lives”, o cronică amplă şi revelatoare a vieţii sale, lansată în noiembrie 2025.
Atwood îşi povesteşte viaţa, de la copilăria nomadă în pădurile din nordul Quebecului şi până la ascensiunea sa ca una dintre cele mai influente scriitoare din lume, precum şi relaţia sa cu regretatul scriitor Graeme Gibson.
Cartea postumă a lui Frederick Forsyth
Scriitorul britanic şi maestrul romanelor de spionaj Frederick Forsyth a decedat pe 9 iunie, lăsând nepublicată “Revenge of Odessa”, continuarea succesului său “The Odessa File”.
Cartea a fost lansată postum la 18 noiembrie în versiunea sa în limba engleză.
Primul roman al lui Woody Allen
Cu puţin timp înainte de a împlini 90 de ani, Woody Allen şi-a publicat în septembrie primul roman, “What’s With Baum?”, după o lungă carieră asociată în principal cu filmul, autobiografia şi povestirile scurte.
Povestea îl urmăreşte pe Asher Baum, un scriitor evreu de vârstă mijlocie, nevrotic, a cărui carieră literară şi viaţă personală sunt în criză: a treia sa căsătorie este şubredă, primeşte recenzii deloc măgulitoare, prestigioasa sa editură l-a abandonat şi, în plus, are de înfruntat relaţia mult prea apropiată dintre soţia sa şi fiul său, un om de succes. Toate ingredientele universului Allen în 192 de pagini, comentează EFE.
Recorduri, furturi şi deschideri în lumea artei
În lumea artei, anul 2025 a fost marcat de licitaţii record, expoziţii retrospective şi schimbări de direcţie în cazul unor muzee importante, dar fără îndoială, jaful de la Luvru va rămâne în memorie ca unul dintre momentele istorice din acest domeniu.
Jaful de la Luvru
Ziua de 19 octombrie va rămâne înscrisă în cărţile de istorie drept una dintre cele mai întunecate zile pentru Muzeul Luvru, care a suferit unul dintre cele mai mari jafuri din istoria sa şi, de atunci încolo, securitatea sa a fost pusă sub semnul întrebării.
Între timp, “prada” încă nu a apărut. Patru persoane au fost arestate după ce au reuşit să intre în muzeu şi, în doar opt minute, au fugit cu opt piese remarcabile care au aparţinut cândva Coroanei franceze şi a căror valoare este estimată la 88 de milioane de euro (aproximativ 103 milioane de dolari).
Deschiderea Marelui Muzeu Egiptean
După 20 de ani de lucrări şi nenumărate întârzieri, Muzeul Egiptean şi-a deschis porţile în 2025.
Locul este un vast complex de 500.000 de metri pătraţi care expune peste 100.000 de artefacte ce trec în revistă 7.000 de ani de istorie, de la Egiptul predinastic până la perioada greco-romană.
În muzeu pot fi admirate de la o statuie impunătoare, de mai multe tone, a lui Ramses al II-lea, până la bărcile funerare colosale ale lui Kheops şi masca funerară de aur a lui Tutankamon.
Record pentru Klimt
“Portretul Elisabethei Lederer” de Klimt a fost vândut la licitaţie la New York pentru 236 de milioane de dolari, devenind astfel cea mai scumpă operă de artă modernă din istorie.
Lucrarea a fost confiscată de nazişti înainte de a fi recuperată de familia protagonistei, care erau clienţi ai pictorului, şi în cele din urmă achiziţionată de fiul femeii de afaceri Estee Lauder în anii 1980.
Frida Kahlo, pe val
Autoportretul suprarealist “Visul (Patul)” al pictoriţei mexicane Frida Kahlo a devenit cea mai scumpă lucrare realizată de o femeie în noiembrie, când a fost vândut la licitaţie pentru 54,7 milioane de dolari la Sotheby’s din New York.
Kahlo a depăşit-o astfel pe artista americană Georgia O’Keeffe, a cărei lucrare “Jimson Weed/White Flower No 1” s-a vândut în 2014 pentru 44,4 milioane de dolari.
Luminile şi umbrele lui Caravaggio la Roma
Caravaggio, revoluţionarul clarobscurului, şi-a găsit gloria artistică la Roma, dar şi nefericirea pe plan personal. La mai bine de patru secole de atunci, Oraşul Etern a găzduit o expoziţie majoră cu picturi din întreaga lume, de la Madrid până în Statele Unite, pentru a explora viaţa şi stilul lui Caravaggio.
Palatul Barberini a reunit 24 de picturi ale maestrului Barocului, unele descoperite recent, cum ar fi “Ecce Homo” din Madrid, expus pentru prima dată într-o expoziţie internaţională de acest fel.
