London School of Economics and Political Science (LSE) inaugurează, la 30 septembrie, Jeremy Coller Centre for Animal Sentience, primul institut științific dedicat investigării empirice a conștiinței animale.
Centrul, finanțat cu 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din neuroștiințe, filozofie, medicină veterinară, drept, biologie evolutivă, psihologie comparată, științe comportamentale, informatică, economie și inteligență artificială, pentru a răspunde la întrebarea „Cum percep animalele lumea și ce înseamnă acest lucru pentru oameni?”, scrie The Guardian, potrivit stiripesurse.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
Profesorul Jonathan Birch, directorul fondator, subliniază că proiectele vor aborda și comunicarea om‑animal asistată de AI. „Ne place să atribuim animalelor trăsături umane, iar apariția AI promite să ne ducă dialogul la un nou nivel”, afirmă el, avertizând însă că modelele lingvistice pot produce răspunsuri „pe plac”, nu neapărat reale. Conștiința animalelor și inteligența artificială devine astfel linia directoare pentru elaborarea unui cadru etic global privind folosirea responsabilă a tehnologiilor.
Un exemplu este anxietatea de separare la câini: aplicații futuriste de „traducere” ar putea liniști proprietarii, dar ar înrăutăți situația animalului dacă oferă informații false. Birch solicită reguli clare, comparabile cu cele pentru vehicule autonome, unde se discută protecția pietonilor dar rareori și evitarea pisicilor sau câinilor.
Echipa va analiza și extinderea roboților în ferme. Automatizarea rapidă ridică întrebări morale: poate exista „îngrijire” autentică atunci când interacțiunea om‑animal dispare? „Direcția actuală nu reflectă o agricultură grijulie”, avertizează Birch. Centrul va colabora cu ONG‑uri pentru coduri de bune practici care să fie promovate pe plan internațional.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
Profesorii Jeff Sebo (NYU) și Kristin Andrews (York University) salută institutul, văzându‑l drept un pas major spre înțelegerea originii conștiinței și către soluții medicale pentru oameni. Psihologul Kristof Dhont dorește să explice de ce, deși mulți declară empatie față de animale, comportamentul concret rămâne adesea neschimbat.
Filantropul Jeremy Coller speră ca inițiativa să „traducă” emoțiile necuvântătoarelor și să combată „speciismul” nostru. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele, cred că AI poate descuia modul în care animalele trăiesc interacțiunea cu oamenii”, spune el.
