Bridget Brink, fostă ambasadoare a SUA în Ucraina, a declarat că decizia președintelui Donald Trump din martie 2025 de a suspenda ajutorul militar pentru Ucraina a pus în pericol nu doar ucrainenii, ci și personalul ambasadei SUA din Kiev, care număra aproximativ 1.000 de persoane.
Brink era ambasadoarea SUA la Kiev când Trump a revenit la putere. Statele Unite au suspendat ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina în martie 2025, la doar câteva zile după întâlnirea tensionată dintre Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la Casa Albă, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Printre ajutoarele militare suspendate se aflau și sistemele de apărare antiaeriană care îi protejau nu doar pe ucraineni, ci și pe angajații ambasadei SUA de dronele și rachetele rusești.
„Aveam 1.000 de oameni, toți civili, la fața locului. Și eram protejați de ucraineni care foloseau echipamente americane”, a declarat Brink pentru Reuters.
Ea a spus că suspendarea ajutorului militar s-a produs fără niciun avertisment.
”Când am încercat să aflăm de ce a fost oprit ajutorul, nu am primit niciun răspuns. Am contactat Pentagonul, Departamentul de Stat și Casa Albă – toate locurile la care puteam apela, pentru că eram foarte îngrijorați de ceea ce însemna asta nu doar pentru ucraineni, ci și pentru propria noastră securitate”, declarat fostul ambasador al SUA la Kiev.
Brink a mai spus că echipa sa a încercat să convingă administrația Trump să reia ajutorul, lucru care s-a întâmplat în cele din urmă. Cu toate acestea, ea nu a primit niciodată o explicație oficială privind motivul suspendării inițiale.
Tensiuni între Trump și ambasadele SUA
Concedierile de la Consiliul Național de Securitate (NSC), instituția care coordonează în mod tradițional politica externă și de apărare la Casa Albă, au tensionat și mai mult relațiile dintre administrația Trump și ambasadele sale.
Trump a redus personalul NSC de la sute de angajați la doar câteva zeci în 2025.
Reuters a relatat, citând trei actuali și foști oficiali americani de la Washington, că personalul NSC nu mai organiza întâlniri regulate și că, practic, nu mai reușea de luni de zile să coordoneze activitatea interinstituțională privind securitatea națională și politica externă.
Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că NSC nu a încetat să organizeze întâlniri regulate sau interinstituționale, însă acestea erau mai mici și concentrate pe prioritățile lui Trump.
Potrivit mai multor oficiali, personalul primea foarte puține îndrumări oficiale în privința unor subiecte-cheie, precum războiul din Ucraina sau viitorul NATO. În schimb, urmărea atent contul lui Trump de pe Truth Social pentru a identifica semnale politice. Mulți angajați ai NSC țineau contul său deschis pe un ecran separat și reacționau rapid atunci când acesta posta ceva.
Picătura care a umplut paharul
În timpul fostului președinte american Joe Biden, Brink participa regulat la reuniunile NSC pentru dezvoltarea și coordonarea politicii complexe de război dintre Washington și ambasada din Kiev. Sub Trump, aceste întâlniri au încetat.
În schimb, i s-a spus să „sune pur și simplu oamenii”, o abordare ad-hoc pe care ea a descris-o drept ineficientă într-o zonă de război unde atacurile rusești erau o rutină.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
„Suntem cu șapte ore înainte (referindu-se la diferența de fus orar dintre Ucraina și SUA) și aproape în fiecare noapte stăteam în buncăr”, a relatat ea.
Brink a afirmat că picătura care a umplut paharul a fost politica de „conciliere” a lui Trump – care a căutat legături mai strânse cu liderul rus Vladimir Putin, în timp ce a învinovățit Ucraina pentru agresiunea Rusiei.
Brink și-a dat demisia în semn de protest în aprilie 2025. Două luni mai târziu, ea a anunțat că va candida pentru Camera Reprezentanților a SUA din partea Partidului Democrat, în statul Michigan.
