Pentru prima dată, un fragment major, aproape la fel de mare ca Parisul, s-a desprins din cel mai mare aisberg din lume, a cărui derivă din Antarctica este urmărită de sateliţi, au declarat vineri cercetători, relatează AFP.
Cel mai mare aisberg din lume este o platformă imensă de gheaţă în prezent cu lungime de 80 km, o suprafaţă de 3.360 de kilometri pătraţi, care s-a separat de Antarctica în 1986. După ce a rămas acolo timp de decenii, aisbergul se deplasează lent din decembrie spre insula britanică Georgia de Sud, mai la nord, purtat de curenţii oceanici puternici, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Până acum, acest colos de gheaţă cunoscut sub numele de A23a a rămas mai degrabă intact.
Dar imaginile de vineri de la un satelit european analizate de AFP şi confirmate de doi oameni de ştiinţă arată că o porţiune alungită de aproximativ 19 km lungime şi cel mult 6 km lăţime, s-a desprins. Acest fragment, de aproximativ 79 km2 conform măsurătorilor efectuate de sateliţi, pluteşte de acum şi în apele glaciale.
“Aceasta este fără nicio îndoială prima bucată semnificativă a aisbergului care a apărut” până în prezent, a declarat oceanograful Andrew Meijers de la British Antarctic Survey, care urmăreşte îndeaproape deplasarea aisbergului.
Soledad Tiranti, glaciolog aflat în prezent la bordul navei de spărgător de gheaţă ARA Almirante Irrzar a marinei argentiniene, a confirmat, de asemenea, a confirmat că o bucată s-a “desprins”.
Potrivit lui Andrew Meijers, aisbergurile sunt traversate de fracturi profunde şi, deşi acest exemplar monumental s-a micşorat de-a lungul timpului şi a pierdut anterior o bucată mult mai mică, a “rezistat bine”. “Este un semn că aceste deficienţe încep să se spargă”, a apreciat el.
În trecut, alte aisberguri gigantice s-au prăbuşit “relativ rapid, în câteva săptămâni”, odată ce au început să piardă bucăţi mari.
Cu toate acestea, este dificil de spus dacă această fragmentare este dovada unei schimbări mult mai importante în curs.
“Modul în care aceste lucruri se dezintegrează nu este cu adevărat o ştiinţă exactă… este foarte greu de spus dacă se va dezmembra într-o mie de bucăţi sau dacă va rămâne intact”, a explica Andrew Meijers.
Citește și: UE va elimina plafonul impus la preţul gazelor naturale
În opinia lui, este puţin probabil ca traiectoria A23 spre Georgia de Sud, o zona crucială de hrănire pentru speciile de lei de mare şi pinguini, să se schimbe din cauza pierderii acestui fragment.
Dar o fragmentare suplimentară ar reduce “ameninţarea pentru faună”, deoarece animalele ar putea să se deplaseze mai uşor în ocean, între blocuri de gheaţă mai mici, pentru a găsi hrană, a adăugat oceanograful.
Potrivit lui Soledad Tiranti, aisbergul ar trebui să-şi continue călătoria spre nord, dar traiectoria sa exactă va depinde de influenţa curenţilor.
