Oamenii de știință descoperă receptori cerebrali care stimulează enzimele ce elimină plăcile Alzheimer, sugerând terapii mai accesibile.
Cercetători din Suedia și Japonia au identificat un mecanism ascuns al creierului care contribuie la eliminarea plăcilor asociate bolii Alzheimer, scrie IDR, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Descoperirea oferă noi indicii despre modul în care sistemele naturale de „curățare” ale creierului ar putea fi reactivate pentru a încetini declinul cognitiv.
Oamenii de știință au constatat că doi receptori cerebrali specifici joacă un rol esențial în eliminarea beta-amiloidului, proteina toxică implicată în Alzheimer.
Prin activarea acestor receptori la șoareci, cercetătorii au stimulat o enzimă naturală care descompune plăcile și au observat îmbunătățiri ale memoriei, fără efecte adverse majore.
Rezultatele sugerează o posibilă alternativă mai simplă și mai accesibilă la terapiile actuale bazate pe anticorpi.
O enzimă-cheie a cărei eficiență scade în timp
Boala Alzheimer este determinată, parțial, de acumularea plăcilor de beta-amiloid, care perturbă comunicarea dintre celulele nervoase.
Principala enzimă responsabilă de degradarea beta-amiloidului este neprilizina, însă activitatea acesteia scade semnificativ odată cu înaintarea în vârstă.
Pe măsură ce nivelurile de neprilizină se reduc, creierul devine mai vulnerabil în fața acumulării proteinelor toxice.
Cercetătorii s-au concentrat asupra semnalizării somatostatinei, un sistem cunoscut pentru influența sa asupra neprilizinei, pentru a identifica receptorii implicați exact.
SST1 și SST4 funcționează ca un comutator dublu de control
Folosind șoareci modificați genetic, oamenii de știință au descoperit că doi receptori, denumiți SST1 și SST4, acționează împreună pentru reglarea neprilizinei.
Atunci când ambii receptori au fost eliminați, nivelurile de neprilizină au scăzut drastic în hipocamp, o regiune esențială pentru memorie.
Această scădere a dus la acumularea accentuată de beta-amiloid și la deficite de memorie vizibile la animale.
Șoarecii cărora le lipsea doar unul dintre receptori nu au prezentat aceste efecte, ceea ce subliniază importanța acțiunii lor combinate.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Tratamentul medicamentos arată rezultate promițătoare la șoareci
Echipa a testat un compus care stimulează ambii receptori într-un model preclinic de boală Alzheimer.
După câteva luni de tratament, nivelurile de neprilizină au crescut, iar plăcile amiloide s-au redus semnificativ.
De asemenea, șoarecii tratați au prezentat semne de îmbunătățire a memoriei și reducere a anxietății, simptome frecvente în modelele de Alzheimer.
Important este că substanța a ajuns eficient la nivelul creierului și nu a produs toxicitate detectabilă.
Spre terapii Alzheimer mai simple și mai accesibile
Tratamentele actuale pentru Alzheimer se bazează în mare parte pe anticorpi, care sunt costisitori și dificil de administrat.
Cercetătorii consideră că țintirea acestor receptori ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente sub formă de pastile, mai ușor de produs și utilizat.
Deoarece SST1 și SST4 fac parte dintr-o familie de receptori bine studiată în farmacologie, ei reprezintă o țintă atractivă pentru cercetări viitoare.
