Bolile transmise prin alimente reprezintă o problemă globală și potențial mortală, care provoacă mult mai mult decât un simplu disconfort intestinal.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 850 de milioane de persoane se îmbolnăvesc anual după ce consumă alimente contaminate, iar peste 1,5 milioane mor în fiecare an din această cauză, arată ScienceAlert.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Deși tehnologia a ajuns să domine aproape toate aspectele vieții de zi cu zi, metoda preferată pentru verificarea siguranței alimentelor rămâne un simplu test al mirosului pentru a decide dacă mâncarea mai este bună.
Însă nasul uman este un detector chimic imperfect, lucru demonstrat de numeroasele probleme digestive care apar după consumul unor alimente alterate.
Inginerii au dezvoltat un „nas electronic”, descris într-un studiu publicat în revista Science Advances.
Important este faptul că această tehnologie poate fi integrată în aparatele electrocasnice obișnuite pentru a proteja oamenii de agenții patogeni ascunși, inclusiv cei asociați alterării alimentelor.
Cercetătorii au folosit metode de învățare automată pentru a antrena dispozitivul să recunoască 16 produse alimentare diferite, obținând o precizie generală de aproape 93%. Inginerii compară acești senzori cu niște „papile gustative digitale”, fiecare fiind reglat pentru a detecta stimuli diferiți.
Printre acestea se numără fructe și alergeni comuni din nuci, precum nucile și arahidele. De asemenea, dispozitivul a fost testat pentru identificarea puiului crud, a laptelui și a ouălor lăsate în afara frigiderului timp de 24 până la 48 de ore.
Potrivit cercetătorilor, nasul electronic reprezintă un progres semnificativ față de alte sisteme de detectare a gazelor pe un singur cip, care folosesc de regulă doar între doi și zece senzori.
Un avantaj important este că funcționează la temperatura camerei datorită semiconductorilor realizați din nanotuburi de carbon, un material remarcabil prin suprafața sa mare, rezistența ridicată și greutatea redusă.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
În plus, fabricarea dispozitivului necesită o tehnică relativ simplă numită „drop casting”, prin care cercetătorii aplică pe cip o soluție care conține nanoparticule, o spală și apoi o usucă folosind un jet de azot.
Echipa dezvoltă și o versiune portabilă a nasului electronic, care se va sincroniza cu o aplicație pentru smartphone.
