Vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, Luis de Guindos, a atras luni atenţia asupra faptului că nivelul ridicat al datoriei suverane ar putea împiedica guvernele să răspundă la provocările economice pe termen lung şi le va condamna la un ritm redus de creştere economică, transmite Bloomberg, potrivit stiripesurse.ro.
Luând cuvânt la conferinţa Euro Finance Week, organizată la Frankfurt, Guindos a spus că agravarea deficitelor bugetare primare, care împing povara datoriilor şi mai sus, ar putea rezulta în limitarea cheltuielilor necesare pentru combaterea schimbărilor climatice, a cheltuielilor cu apărarea, digitalizarea şi o productivitate scăzută.
Citeşte şi: Vedeta baletului din Rusia A MURIT după ce a căzut de la etaj – Stiripesurse.md
“Derapajul fiscal, sau semnele de întrebare cu privire la traiectoriile de consolidare fiscală, ar putea duce la noi reevaluări ale riscurilor de ţară. De asemenea, actualele deficite primare mari ar putea face mai dificil pentru guverne să sprijine economia, dacă şocurile negative se vor materializa”, a spus Luis de Guindos.
Aceste comentarii vin cu două zile înainte ca BCE să dea publicităţii raportul său semestrial privind stabilitatea financiară, care va analiza agravarea ameninţărilor la adresa băncilor, care sunt un furnizor cheie de finanţare pentru companiile din regiune. Investiţiile au stagnat recent pe fondul incertitudinilor cu privire la perspectivele economice, iar realegere lui Donald Trump în postul de preşedinte al SUA reprezintă un alt risc.
“Balanţa riscurilor macro s-a reorientat dinspre îngrijorările privind inflaţia ridicată spre temerile privind creşterea economică. Inflaţia s-a apropiat de ţinta noastră de 2%”, a subliniat Guindos.
Gardienii euro se pregătesc pentru reuniunea lor din decembrie, ultima şedinţă de politică monetară din acest an, iar analiştii se aşteapă la o reducere de dobândă cu un sfert de punct precum şi la indicii cu privire la direcţia pe care o va lua politica monetară a BCE în viitor.
Oficialii BCE au analizat posibilitatea continuării relaxării politicii monetare însă nu există un consens cu privire la ritmul şi amploarea relaxării. Unii guvernatori de bancă centrală se tem că inflaţia nu se va ridica la obiectivul ţintă, aşa cum s-a întâmplat în perioada de dinaintea pandemiei. Alţii îndeamnă la prudenţă având în vedere persistenţa riscurilor în sus la adresa preţurilor de consum.
