Dreptul internațional menit să limiteze efectele războiului se află „la un punct critic de rupere”, arată un amplu studiu realizat de Geneva Academy of International Humanitarian Law and Human Rights, care a analizat 23 de conflicte armate desfășurate în ultimele 18 luni.
Concluzia raportului este dură: anual peste 100.000 de civili au fost uciși, iar crime precum tortura, violul și atacurile deliberate asupra populației civile sunt comise aproape fără consecințe, scrie The Guardian.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Raportul, intitulat War Watch, documentează încălcări grave ale dreptului internațional umanitar în conflicte precum cele din Gaza, Ucraina, Republica Democrată Congo sau Sudan.
Autorii arată că amploarea abuzurilor și lipsa unor reacții internaționale ferme au dus la o stare de impunitate generalizată.
„Crimele atroce se repetă pentru că cele din trecut au fost tolerate. Acțiunile noastre – sau lipsa lor – vor decide dacă dreptul internațional umanitar va dispărea cu totul”, avertizează Stuart Casey-Maslen, autorul principal al studiului.
Legea conflictelor armate, consolidată după Al Doilea Război Mondial prin Convențiile de la Geneva din 1949, a avut ca scop principal protejarea civililor în timpul războaielor. Potrivit raportului, însă, diferența dintre obligațiile asumate prin tratate și realitatea de pe teren este tot mai mare.
Autorii subliniază că nu există un bilanț exact al victimelor civile pentru anii 2024 și 2025, dar precizează că „numărul depășește cu mult 100.000 în fiecare dintre cei doi ani”.
În acest context, raportul vorbește despre „încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, comise pe scară largă și cu o impunitate rampantă”.
Gaza este indicată drept unul dintre cele mai mortale conflicte analizate. În urma războiului declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, populația Fâșiei Gaza a scăzut cu aproximativ 254.000 de persoane, adică 10,6% față de nivelul de dinaintea conflictului.
Până la finalul anului 2025, raportul consemnează uciderea a 18.592 de copii și aproximativ 12.400 de femei. Deși un armistițiu a fost convenit în octombrie 2025, luptele au continuat, provocând noi victime civile.
În Ucraina, anul 2025 a fost cel mai sângeros pentru civili de la începutul invaziei ruse, cu 2.514 morți, cu 70% mai mult decât în 2023.
Studiul menționează atacuri cu drone care au vizat deliberat civili și distrugerea infrastructurii energetice, lăsând milioane de locuințe fără electricitate și utilități de bază.
Violuri în masă, timp de zile întregi
Raportul atrage atenția și asupra violenței sexuale, documentată în aproape toate conflictele analizate. În Congo, autorii vorbesc despre „o epidemie de violență sexuală”, comisă de aproape toate părțile implicate. Victimele sunt în majoritate femei și fete, cu vârste cuprinse între un an și 75 de ani.
În Sudan, după căderea orașului El Fasher în octombrie 2025, au fost raportate acte de violență sexuală extremă. „Supraviețuitoarele au povestit că au fost violate în grup de luptători RSF”, se arată în raport, abuzurile durând uneori ore sau zile și având loc chiar în fața membrilor familiei.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Autorii War Watch susțin că respectarea dreptului internațional umanitar ar trebui să devină o prioritate politică globală.
Printre măsurile propuse se numără interzicerea vânzării de arme către state sau actori unde există un risc clar ca acestea să fie folosite pentru comiterea de crime de război, limitarea folosirii bombelor neghidate și a artileriei imprecise în zonele populate, precum și restricționarea utilizării dronelor și a inteligenței artificiale împotriva civililor.
De asemenea, raportul cere „asigurarea urmăririi penale sistematice a crimelor de război” și sprijin politic și financiar adecvat pentru Curtea Penală Internațională de la Haga și pentru tribunalele naționale.
Studiul amintește că unele dintre marile puteri ale lumii, inclusiv Statele Unite, Rusia, China, Israel și India, nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale.
