Chiar dacă alți lideri europeni nu sunt de acord cu Ungaria, câțiva au susținut-o la fiecare pas în privința dreptului de veto împotriva unei candidaturi ucrainene la UE, scrie „Politico” (Belgia).
Înaintea reuniunii Consiliului European de la Copenhaga din 1 octombrie, președintele acestuia, António Costa, a făcut lobby pe lângă liderii europeni pentru a găsi o soluție care să ocolească opoziția Ungariei față de aderarea Ucrainei la bloc, precum și față de alte candidaturi împotmolite, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Așa cum a relatat în premieră Politico luni, politicianul portughez a propus modificarea regulilor UE pentru a permite începerea formală a negocierilor de aderare prin aprobarea acesteia de către o majoritate calificată a liderilor, iar nu prin consimțământ unanim, cum se cere în prezent.
Însă planul lui Costa se dovedește controversat. Deși Orbán e liderul UE cel mai apropiat de președintele Vladimir Putin și cel mai ostil Ucrainei, alți lideri au motive foarte diferite să i se alăture – în principal pentru a-și proteja dreptul de veto.
Planul se lovește de opoziția mai multor țări UE, inclusiv Franța, Olanda și Grecia, și e puțin probabil să fie susținut de Danemarca, potrivit a trei diplomați UE și a unui responsabil al președinției franceze care au vorbit cu Politico sub rezerva anonimatului.
Îngrijorarea acestor țări e că, prin schimbarea regulilor de aderare și-ar limita și propria capacitate de a bloca candidaturile pe care le consideră problematice, au spus aceleași surse. Astfel, există o întreagă serie de rivalități pe care Orbán le poate exploata: e important pentru greci, de exemplu, să demonstreze că pot bloca discuțiile de aderare cu Turcia, la fel cum bulgarii vor să-i poată pune piciorul în prag Macedoniei de Nord, iar croații să blocheze Serbia.
Propunerea lui Costa ar deschide o cale nu doar pentru Ucraina – a cărei candidatură e blocată de luni întregi din cauza veto-ului lui Orbán -, ci și pentru Moldova, întrucât candidaturile lor sunt legate.
Potrivit unui demnitar UE, propunerea lui Costa va fi prezentată miercuri la Copenhaga, alături de o altă propunere, aceea de a se folosi activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina. „Nici un lider nu a răspuns până acum cu un «nu» categoric la această idee”, a declarat demnitarul, referindu-se la propunerea lui Costa.
Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat pentru Politico că sprijină orice demers pentru accelerarea procesului. „Eu personal salut orice mecanism decizional care oferă mai multă flexibilitate și mai puține posibilități de blocaj, și cu atât mai mult în cazul Ucrainei”, a declarat el.
Totuși, tabăra care li se opune lui Costa și Stubb s-ar putea dovedi prea puternică. Iar dacă prețul păstrării regulilor e acela ca Ucraina și Moldova să fie nevoite să aștepte luni, dacă nu ani, pentru ca cererile lor să avanseze, e un preț pe care ele sunt dispuse să îl plătească.
„Nu suntem deloc convinși de schimbarea regulilor jocului în timpul jocului, pentru că exact așa ceva propun unii”, a afirmat un înalt diplomat european sub rezerva anonimatului.
„Dacă folosești votul cu majoritate calificată [pentru a accelera procesul de aderare – n.a.], există un risc foarte mare ca procesul să fie extrem de politizat”, a adăugat el.
O problemă și mai mare e aceea că toate cele 27 de țări membre, inclusiv Ungaria, ar trebui să fie de acord cu schimbarea regulii – o condiție de neacceptat pentru acești diplomați.
„Dacă ar trebui să schimbăm sau să evoluăm în privința procesului decizional, și acest lucru ar trebui decis tot prin unanimitate, ceea ce astăzi nu pare posibil”, a declarat un responsabil al președinției franceze.
Susținere pentru Ucraina
Imboldul de a ușura procesul de aderare la UE vine în contextul în care demnitari UE își manifestă susținerea față de candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova.
Von der Leyen a afirmat în repetate rânduri că Ucraina „aparține UE”, argumentând că Kievul ar putea obține calitatea de membru cu drepturi depline în blocul de 27 de membri până în 2030, dacă va continua reformele judiciare și economice.
Kievul a implementat reforme judiciare și a purtat discuții ample cu omologi din Bruxelles, însă din punct de vedere legal negocierile nu au început încă. Motivul este că, potrivit regulilor actuale, Ungaria poate bloca discuțiile oficiale.
Moldova se află în aceeași situație. Candidatura Chișinăului pentru aderarea la blocul comunitar – pe care președinta Maia Sandu a plasat-o în centrul campaniei electorale la alegerile legislative de duminică – e legată de cea a Ucrainei, ceea ce înseamnă că nu poate avansa cât timp candidatura Kievului rămâne blocată.
Procesul blocat are un cost atât pentru Sandu, cât și pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deoarece ambii prezintă viitoarea aderare la UE drept o alternativă la sfera de influență a Rusiei.
Inițiativa lui Costa a primit sprijin în această săptămână din partea Comisiei Europene, unii funcționari ai ei afirmând în privat că procesul actual – care presupune câte un vot unanim la fiecare dintre cei peste peste 100 de pași procedurali – e mult prea anevoios.
Ideea lui Costa este de a se introduce votul cu majoritate calificată pentru acele etape intermediare, astfel încât să poată exista progres, chiar dacă un număr mic de țări se opun. Totuși, aderarea finală la UE ar fi imposibilă fără acordul unanim.
Aliații neașteptați ai lui Orbán
Însă acest demers întâmpină opoziție din partea liderilor care consideră că dreptul de veto privind aderarea e strâns legat de suveranitatea națională.
De exemplu Grecia, care s-a opus mult timp candidaturii Turciei, invocând riscuri de securitate. Atena se bazează pe dreptul său de veto drept garanție că Ankara nu va adera niciodată la UE – chiar dacă procesul Turciei e oricum blocat din punct de vedere legal.
„Suntem foarte prudenți în privința acestei propuneri”, a declarat un responsabil grec, referindu-se la propunerea lui Costa.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Și Parisul se opune consecvent aderării Turciei la bloc, Macron spunându-i președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan încă din 2018 că nu există nici o șansă ca demersul Ankarei să avanseze.
La fel stau lucrurile și cu Bulgaria, care dorește să poată bloca intrarea Macedoniei de Nord în bloc, sau cu Croația, care s-a opus mereu aderării Serbiei.
„Evident, ungurii îi blochează pe ucraineni”, a declarat primul diplomat european.
„Dar nu e totul. Bulgarii vor să-i poată bloca pe macedoneni, croații vor să-i poată controla pe sârbi, Grecia și Cipru nu vor ca Turcia să se apropie mai mult de UE, iar Grecia ar mai vrea să poată fi cu ochii și pe Albania”, a precizat diplomatul.
În public, liderii UE se opun blocajului impus de Ungaria în privința Ucrainei. Dar în spatele ușilor închise, mulți dintre ei îl consideră o acoperire convenabilă pentru propriile lor revendicări.
Articol de Nicholas Vinocur, Gerardo Fortuna, Jacopo Barigazzi și Giorgio Leali (au contribuit și Tim Ross, Gregorio Sorgi și Gabriel Gavin)
